Maria Andreea Vârlan:

„Cea mai frumoasă amintire din copilărie este legată de faptul că tata mă împărtăşea acasă, în dimineaţa de Paşte”

Sărbătoarea Învierii Domnului, cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, o aduce an de an acasă, în Bucovina, pe cântăreaţa Maria Andreea Vârlan. Pentru ea, Paştele se petrece în familie, alături de părinţi şi cele două surori. Maria Andreea Vârlan ne-a dezvăluit cum simţea această sărbătoare în copilărie, ce face în Săptămâna Patimilor, cum se pregăteşte pentru masa de Paşte, dar şi pe cine şi-ar dori să invite în Bucovina.

 – Suntem în Săptămâna Patimilor, cea mai importantă perioadă a Postului Mare. Ce face artista Maria Andreea în această săptămână?

– Din fericire, anul acesta am putut să vin acasă încă din Duminica Floriilor. Aşa că, în Săptămâna Mare, suntem acasă, împreună, mergem la Denii, iar atunci când nu suntem la biserică pregătim casa pentru Sfintele Paşti. Artista din mine iese la iveală în Vinerea Mare, când e Denia mea preferată, Prohodul, care se cântă.

Ce semnifică această săptămână pentru tine?

– Reprezintă o săptămână altfel. O săptămână în care păstrăm liniştea, ne rugăm mai mult, trăim Patimile Domnului mergând la Denii. Eu aşa am crescut. Aşa ştiu de când eram copil. Şi încerc şi eu, mai departe, să-mi învăţ prietenii sau pe cei care nu ştiu.

Cum era Paştele în copilărie?

– Atunci când mă gândesc la cum era copilăria mea de Paşte, automat mă duc cu gândul la Părhăuţi, locul unde tata a fost preot 10 ani şi unde mi-am petrecut 8 ani din viaţă. Acolo am avut copilăria cea mai frumoasă, iar asta include şi zilele de Paşte. Cred că cea mai frumoasă amintire din copilărie este aceea legată de faptul că tata mă împărtăşea acasă, la casa parohială, în dimineaţa de Paşte. Şi acum ţin minte inclusiv locul unde mă împărtăşea.

Ce te puneau părinţii tăi să faci în această săptămână?

– Fiind mai mică şi singurul copil pe vremea aceea, singura mea treabă era să vopsesc ouăle roşii. În rest, o mai încurcam pe mama la bucătărie, cu siguranţă.

Fiind trei fete acasă, cum se împărţeau treburile?

– Se împart. La prezent. Pentru că de Paşte mereu ne întoarcem acasă. Fiecare ce ne dă mama de făcut, dar eu, după ce termin partea mea de curăţenie, o ajut în bucătărie pe mama. Mai mult, de 3-4 ani de zile chiar fac singură drobul. Dar păştile, în continuare, ea le face.

Care este cel mai important lucru pe care oamenii ar trebui să îl facă în această perioadă?

– Să se roage. Să înţeleagă ce înseamnă această săptămână. Să fie mai smeriţi şi mai milostivi. Să păstreze liniştea. Să primească lumină în suflete în adevăratul sens al cuvântului.

Cum va arăta masa de Paşte?

– Asta e partea mea preferată. Şi vorbim de masa de Paşte de la 6 dimineaţa. Cea în care, după ce vine tata de la biserică cu bucatele sfinţite, cântăm Hristos a Înviat şi ne aşezăm la masă. E cea mai frumoasă tradiţie a noastră. Masa de Paşte va fi aranjată în culori vesele, de primăvară, de specialista casei, sora mea Ana Victoria, cea care studiază şi la o facultate în domeniu, şi va avea bucate făcute de mama şi de noi, atât cât o putem ajuta. Nu concepem o masă de Paşte sau de Crăciun cu mâncare făcută de altcineva sau cumpărată.

Se spune că pe cel cu care vei ciocni ouă roşii de Paşte, îl vei întâlni în rai. Crezi în acest obicei?

– Sa dea Dumnezeu să fie aşa. Nici nu ştiam de acest obicei, dar cred că, pe lângă ce spune tradiţia, contează să fim şi buni la suflet pentru a ajunge în rai.

Pe cine ţi-ai dori să inviţi în Bucovina, la masa de Paşte?

– Sunt multe persoane pe care le-aş chema la masă în Bucovina, dar prima care îmi vine în minte este Natalia Oreiro, artista mea preferată din copilărie. Pentru că ştiu că îi plac tradiţiile, mâncarea, s-ar bucura foarte mult şi ar aprecia fiecare moment. Şi pentru că am cunoscut-o recent şi este exact aşa cum mi-am imaginat-o toată viaţa.

Peste tot ni se spune că sărbătorile reprezintă un bun prilej de a ne întâlni cu oameni dragi nouă, dar şi pentru a ne ruga poate mai mult decât de obicei. Crezi în asta?

– Aşa este. Cel puţin în Săptămâna Patimilor mergem mult mai des la biserică decât în restul anului. Aşa este dintotdeauna pentru noi. Şi mi-ar plăcea mult să crească şi alţi copii aşa. Cât despre întâlnirile cu oameni dragi, în perioada sărbătorilor e important să fim alături de oamenii care sunt aproape de sufletul nostru.

Cum se simt sărbătorile în lumea mondenă a Capitalei?

– Nu se simt. Poate ei nu ştiu, poate nu au tradiţii ca la noi, poate nu ştiu să-şi exprime credinţa aşa cum se întâmplă în Bucovina. E important de ştiut că în Săptămâna Mare nu se petrece, nu se dansează, muzica se dă la un nivel mai mic, rugăciunea e mai puternică. Pentru unii e o perioadă ca oricare alta. Pentru mine însă, aşa cum am primit educaţia de la părinţi şi bunici, Săptămâna Mare va rămâne săptămâna în care Dumnezeu a pătimit pentru a Învia pentru noi. Trăim într-o epocă în care bloggerii şi cei care sunt cunoscuţi în social media au un cuvânt de spus. În cazul acesta, mi-ar plăcea ca şi ei să transmită şi informaţii de genul acesta pentru ca cei care nu ştiu să înveţe şi ei despre însemnătatea acestei perioade. (M.T., NewsBucovina)

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

  1. Vovciuc Ionel says:

    Un articol binecuvantat. Asa trebuie sa scrie presa suceveana in perioada Sfintelor Pasti. Despre artista Dumnezeu sa o Binecuvinteze. Imi place ca nu ii este rusine de trecut, promoveaza Bucovina frumos, iar din partea familiei noastre uram din inima HRISTOS A INVIAT! Sarbatori cu bucurii si liniste duhovniceasca. Amin.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: