Ce a căutat Tudorel Toader la Ministerul Justiţiei?

Personajul a stârnit mirarea şi curiozitatea de când a fost numit la Justiţie. Deşi era rectorul celei mai vechi universităţi din România, lumea în care se învârtea nu-l prea aplauda, iar el voia să fie în centrul atenţiei. De unde provenea mirarea? Dintr-o aroganţă, mai degrabă o fudulie, şi un tupeu ieşite din comun. Nu mai văzusem aşa ceva în fruntea României: parcă mai erau oarece decenţă şi modestie, mai ales la ministerele unde se cere multă carte. Iar la Justiţie e nevoie de multă carte şi mai cu seamă de o memorie elefantină pentru a găsi drumul drept prin hăţişul atâtor legi care se bat cap în cap. Ca să nu mai vorbim şi de sutele de mii de cetăţeni care îşi caută dreptatea prin sălile tribunalelor de ani şi ani.

De unde venea impresia de aroganţă? Priviţi-i gestica, mersul apăsat şi sigur, privirea de sus, zâmbetul superior. Lăsa să se înţeleagă fără greş în ieşirile publice că în afara lui nimeni nu mai ştie dreptul românesc, nimeni nu mai are vreo competenţă, iar cuvintele lui nu pot suferi nici critici, nici derogare, nici interpretare căci sunt însăşi dogma: crede şi nu cerceta! De minciuni şi manipulări nu mai amintesc. Lipsit complet de înţelegere şi respect pentru jurnalişti şi cameramani, sfidător, chiar jignitor la adresa prezenţei şi a întrebărilor acestora, a ajuns să ridice acreditarea unei jurnaliste îndrăzneţe, dar nu este singura situaţie de acest tip în România, unde libertatea presei a coborât cub aceea a unor ţări bananiere.

După ce actuala putere l-a pus ministru, şi-a arătat supuşenia şi loialitatea, iar doi ani şi ceva a făcut lucruri de care se ruşinează întreg sistemul de justiţie european şi aproape întregul corp al magistraţilor români. Va rămâne în istoria Justiţiei româneşti ca ministrul care a pus pe primul plan nu ideea de justiţie egală pentru toţi cetăţenii, ci drepturile condamnaţilor, drepturile liderilor corupţi, drepturile celor certaţi cu legea. Au fost dezincriminate fapte penale cu avizul său, au fost declarate ilicite probe evidente, numai pentru a-i scăpa pe stăpânii săi.

Cât despre demnitate, mai bine să urmărim firul evenimentelor: prim-ministrul îi trimite preşedintelui decizia de revocare, partidul de guvernământ îi retrage sprijinul politic, iar, după toate acestea, iese fostul ministru la fel de măreţ pe treptele Palatului de Justiţie, acolo unde în ultima vreme protestau colegii săi judecători şi procurori împotriva încercărilor de subjugare a Justiţiei, ca să-şi anunţe demisia. Care demisie, de moment ce fusese revocat cu o zi în urmă? Repetă apoi acelaşi gest pe Facebook. Gestul său şi ameninţarea că va da pe goarnă „cauzele adevărate” vor să însemne că Tudorel Toader devenise peste noapte mare disident. El însuşi se socotea cheia şi lacătul guvernării… Deşi pentru astfel de „disidenţe” avem exemple notorii!

Revenind la titlu: din ce se vede şi din ce spun specialiştii, Tudorel Toader s-a dus la ministerul Justiţiei pentru a se pune în slujba liderului suprem, nici măcar a întregului partid ori a întregii coaliţii de guvernământ, deci nu a poporului pe care trebuia să-l slujească cu credinţă şi abnegaţie… Că nu i se oferă oricui şansa de a-şi servi patria din astfel de poziţie.

Numai că Tudorel Toader şi-a refuzat acest destin, deşi calitatea de rector şi profesor de drept l-ar fi destinat unei cariere de reformator, portretul său putând fi aşezat alături de alţi miniştri celebri ai Justiţiei. Judecând la rece, după încheierea carierei sale politice, răul făcut României ne va umbri o mulţime de ani. Tot umbrită, dacă nu cumva mai rău, îi va fi şi cariera sa didactică.

Şi asta fiindcă în dorinţa lui de a se impune la nivel european ca o mare somitate a dreptului, somitate care trebuie ascultată necondiţionat, a înteţit războiul autorităţilor române cu organismele Uniunii Europene şi cu ţările partenere, România fiind în pragul activării art. 7 din statutele UE şi al sancţionării din pricina unui MCV catastrofal. Dar poate va avea un acces de sinceritate şi demnitate şi-şi va recunoaşte măcar responsabilitatea.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: