Lecţie de istorie… contemporană

 La data de 27 martie 1918, Sfatul Ţării din Basarabia, întrunit la Chişinău, a votat Unirea Basarabiei cu România, această unire fiind, de fapt, reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia ţaristă în anul 1812. În sala unde s-a votat decizia de unire au fost prezenţi toţi membrii Sfatului Ţării, organul legislativ al Basarabiei, precum şi premierul român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, ca reprezentant al poporului român la acest eveniment. Dintre cei 135 de deputaţi prezenţi la această şedinţă, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, însă citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste cu sloganul „Trăiască Unirea cu România!”. Actul de unire a fost semnat de Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, de vicepreşedintele Pantelimon Halippa şi de secretarul acestui for legislativ, Ion Buzdugan, care după semnarea actului de unire va adăuga pe acest act un slogan ce avea următoarea formulă: „Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!”. Imediat după declararea unirii, Rusia a emis proteste vehemente şi a refuzat să recunoască actul de unire, motivând că Basarabia este parte a Rusiei, însă Guvernul român a respins categoric obiecţiile nejustificate ale acesteia referitoare la Basarabia. Astfel, Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România în anul 1918, urmând ca peste câteva luni, mai precis la 28 noiembrie 1918, o altă provincie românească, şi anume Bucovina, să stabilească unirea cu „Patria Mamă”, iar desăvârşirea „reîntregirii” să se realizeze la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, când delegaţiile din Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania vor vota şi ele unirea acestor provincii prin care se forma „România Mare”. Referitor la unirea Basarabiei cu România, la Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 se va recunoaşte legitimitatea acestei unirii, iar ţări precum Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia vor semna un tratat politic în care erau specificate următoarele: „Considerăm că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată”. Astfel, considerându-se că populaţia basarabeană şi-a manifestat dorinţa de a vedea Basarabia unită cu România, părţile semnatare ale acestui tratat politic recunoşteau suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut şi Nistru, adică asupra Basarabiei.

„Aţi venit de-acasă… tot la noi acasă… casa cu suflet de lumină”- aşa a fost întâmpinată delegaţia Şcolii Gimnaziale „Teodor V. Ştefanelli”, formată din directorul instituţiei, prof. Avram Luminiţa Eugenia, prof. Sbiera Luminiţa, prof. Vasiliu Mihaela, prof. Ştefan Petronela, prof. Spatariu Cristiana şi prof. Ţaran Luminiţa Reveica, consilierul educativ al şcolii şi coordonatorul proiectului „Educaţie fără frontiere”, de Gazda Mare, Basarabia, reprezentată de Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Edineţ, şi de oameni cu sufletul primenit de istorie: Cojocaru Natalia, directorul liceului, Cosovan Eliza, directorul adjunct, Hahuleac Mihaela, director adjunct educativ, Dociu Svetlana, director adjunct pentru învăţământul primar, înv. Ursachi Djema, coordonatorul proiectului, înv. Volosciuc Svetlana, înv. Marchici Svetlana, înv. Lastaveţchi Valentina, înv. Găină Aliona, înv. Chistruga Svetlana, înv. Burduh Corina.

A fost Ziua cea Mare, ziua când Actul Unirii de la 27 martie 2018, sub semnătura unui edineţian, Ion Buzdugan, a renăscut, la un an de la Centenar, printr-un proiect de suflet, „Educaţie fără… frontiere”, iniţiat de un mare iubitor de neam şi de ţară românească, juristul Vasile Vargan. Uniţi prin limbă, cultură, gândire şi simţiri, sub pecetea eminesciană „Suntem români şi punctum!”, am retrăit, cu mic, cu mare, în sala de festivităţi a liceului, momentul istoric de altădată pentru că „Fără de grai, fără de casă,/ Cum să trăieşti? Cum să respiri?”.

Oameni de seamă, convinşi că „în grai istoria încape” pentru că „n-au ochit numai pământul/ Ci-n graiul nostru au ochit”, au semnat, in aeternum, crezul românismului, pentru că „a trăi româneşte este un fel de românism” (primarul oraşului): Angela Moraru, reprezentantul Direcţiei Educaţiei Consiliului Raional Edineţ, Constantin Cojocaru, primarul oraşului Edineţ, Ion Bîlba, un veşnic român înflăcărat, Constantin Rusanovschi, preşedintele Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina”, filiala Oneşti, Ion Negrei, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie din cadrul Academiei de Ştiinţă a Moldovei, ÎPS Antonie, Episcop de Bălţi.

Unirea cu Basarabia, la un an de la Centenar, a fost făcută de un „pui de om”, Albert Victor Oboroc, elev în clasa pregătitoare la Şcoala Gimnazială „Teodor V. Ştefanelli”, condusă cu măiestrie de prof. Sbiera Luminiţa, elev care a fost liantul spiritual în cadrul parteneriatului transfrontalier cu partea noastră de Bucovină şi a cărui bunică, Eugenia Scutaru, a fost învăţătoare, timp de 40 de ani, la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Edineţ, iar primarul Edineţului avea dreptate, mărturisindu-şi crezul: „Chiar dacă Centenarul a trecut, Unirea o facem”, pentru că „Actul Unirii a fost scris de Ion Buzdugan, un edineţian”, după cum susţinea academicianul Ion Negrei.

Pentru a ne vindeca de „neromânism”, ca boală a prezentului, elevii liceului ne-au făcut părtaşi la o adevărată sărbătoare a sufletului românesc, dăruindu-ne o altă oră de vârf, o oră astrală pe care am trăit-o noi, românii, în Basarabia, pentru că „în grai istoria încape”. Dacă, odinioară, s-a votat „pentru OM”, iată că, astăzi, s-a votat pentru LIMBĂ, iar Basarabia, „sfântă icoană în inimi purtată”, este „lacrima dorului nostru”.

Vegheaţi de tricolorul Centenarului, cu pecetea istorică a Edineţului, alinaţi de două ape, am semnat un Act al Unirii veşnice, prin grai, prin cultură, prin spiritualitate, pentru că „Suntem români şi… punctum”.

Prof. dr. LUMINIŢA REVEICA ŢARAN

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: