BOOKiseli. Temeritate şi circumspecţie

Înscrisă într-o succesiune a surprizelor… aşteptate produse de profesori eminenţi care, după ce şi-au edificat prestigiul la catedră, marchează peisajul spiritual prin evenimente editoriale, apariţia recentă a cărţii Valea Râşcăi. Toponimie şi antroponimie confirmă şi îmbogăţeşte profilul intelectual şi publicistic al autorului – Petru Tomegea.

 Încheierea firească a unui parcurs didactic măsurat temporal în deceniile slujirii aceleiaşi şcoli (1968-2013; Şcoala cu Clasele I-VIII din Suceava), iar ca bilanţ profesional, în acumulările cognitiv-educaţionale şi amprenta intelectuală care au determinat benefic destinul a mii de elevi, i-a îngăduit Profesorului să-şi intensifice preocupările publicistice, punându-şi în valoare energiile eliberate şi redirecţionate. Anterior diverse şi notabile, dar fără o continuitate propriu-zisă, acestea l-au impus în ultimii ani atenţiei publice ca editorialist la „Crai nou” Suceava şi TV Plus, vechea competenţă şi pasiune didactică regăsindu-şi, de asemenea, şansa afirmării într-o variantă cu virtuţile comunicării în masă, prin instructive emisiuni TV de cultivare a limbii române (a corectitudinii acesteia).

Cu un titlu pe deplin edificator asupra conţinutului, volumul apărut la Editura Junimea – Iaşi în colecţia „Univers didactic” reprezintă o consistentă ofertă ştiinţifică. Acoperind convingător exigenţele specifice unui studiu lingvistic temeinic, lucrarea se adresează specialiştilor domeniului şi tuturor celor interesaţi de cercetarea toponimiei şi antroponimiei din arii precis delimitate. În acelaşi timp, este un dar pentru oamenii din Valea Râşcăi şi din aşezări învecinate, în substanţa căruia, alături de informaţii familiare sau inedite despre spaţiul propriei trăiri şi de interpretări demne de un interes superior celor din viaţa rurală cotidiană, pot „citi” legăturile de suflet ale autorului originar din Bogdăneşti cu baştina sa. A fost posibil ca darul să ajungă la destinatari şi datorită ipostazei sale de proiect editorial realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava (prin Centrul Cultural „Bucovina”).

În seria multiplelor date şi caracteristici relevante care particularizează cartea, unele se desprind dintru început, prin însăşi bunăvoinţa autorului, care-şi prezintă, într-o „Notă”, împrejurările care au generat şi au condus către împlinire „proiectul”. Aflăm astfel că studiul îşi are punctul de plecare în lucrările de licenţă şi grad (1974 şi 1982) pe temele aprofundate în carte, urmate de cercetări valorificate publicistic mai târziu. Aşadar, putem căuta temeiurile reuşitei nu doar în aptitudinile cercetătorului şi în viziunea sa cuprinzătoare asupra subiectului de studiu, ci şi în durata unui demers (evident, din răgazul extraşcolar) care a îngăduit adăugiri (informaţii, constatări, surse noi ale atestărilor etc.), structurări clarificatoare ale materialului şi cizelări până la acurateţe, limpezime şi adecvare stilistică ale scriiturii (nuanţări, reformulări, control asupra proprietăţii termenilor etc.).

În cuprinsul celor peste 350 de pagini, alături de capitolele consacrate celor două componente tematice esenţiale – toponimie şi antroponimie – referitoare la cele trei comune cu satele aferente de pe Valea Râşcăi (Bogdăneşti, Boroaia, Râşca), se oferă, în consens cu cerinţele mai sus invocate, precizări asupra sistemului de notare fonetică a numelor de locuri şi a celor de persoane, asupra abrevierilor utilizate, iar în final, bibliografia şi rezumate în engleză şi franceză. Pentru o imagine mai apropiată de cea pe care şi-o vor forma cititorii la contactul nemijlocit cu cartea, ar trebui amintit că, în fiecare dintre cele două capitole mari, care inventariază 432 de toponime şi, respectiv, 1777 de nume de familie, plus 295 de porecle, îşi găsesc loc abordări teoretice, trimiteri la momente şi documente ale istoriei, analize lingvistice (din perspectiva formării cuvintelor, a foneticii, a comportamentului morfo-sintactic etc.), observaţii diverse, concluzii… Ar fi rezonabil să presupunem că pe cititorul cu interese intelectuale nespecializate îl vor atrage îndeosebi secvenţele dedicate istoriei ariei geografice cercetate, categorisirii toponimelor după caracteristici onomasiologice (apelative, antroponimice, zoonime, istorice, cele rezultate prin identificare metaforică ori în urma unor etimologii populare etc.) sau concluziilor. Dintre acestea din urmă ar merita reţinute cele care subliniază, pentru Valea Râşcăi, „caracterul românesc al vechilor locuitori”, „apoi, continuitatea, vechimea lor pe aceste meleaguri”, „creativitatea lexicală”, „forţa şi bogăţia limbii române” etc. Din concluziile la capitolul „Toponime”, se impune de asemenea citării, prin expresivitatea intrinsecă a enumerării şi capacitatea de a sugera concret cu ce se ocupă studiul, fraza în care, pentru a se demonstra marea varietate a termenilor topici, este menţionată existenţa numelor de „râuri, pâraie, bălţi, torenţi, şesuri, ridicături de pământ, dealuri, coaste şi chiar munţi (…), uliţă, părţi de sat, cătune, sate, comune (…), locuri pe care cresc diferite plante: Aluniş, Arini, Cărpiniş etc., (…)de huciuri, de dumbrăvi, de lăstărişuri, de păduri, de rarişti şi poeni, de drumuri, şosele, poduri, gropi etc.”(p. 141).

Lăsând cititorului şansa unor surprize prin descoperirea altor elemente semnificative, ieşim din sfera propriu-zisă a conţinutului cu beneficiul unor constatări mai generale prilejuite de parcurgerea acestei cărţi despre locuri şi oameni. În primul rând, se impune a fi apreciată temeritatea gestului ştiinţific explorator încurajat, la vremea finalizării studiilor universitare, de magiştri ai filologiei ieşene, temeritate demonstrată şi după aceea, prin fidelitate faţă de opţiunea iniţială. În condiţiile precarităţii surselor şi a unor întreprinderi similare, ignorând varianta minimului efort, autorul, căruia spiritul analitic, asociativ, speculativ… dovedit ulterior pe tărâmul publicisticii îi putea deschide calea unei lucrări mai lesnicioase cu succes academic garantat, a preferat confruntarea cu inconvenientele presupuse de cercetarea de teren într-o arie destul de extinsă. Dificultăţile (chiar şi de redactare) implicate de un asemenea gen de studiu, mai greu de depăşit pentru un filolog din afara structurilor de cercetare specializate, nu puteau fi ocolite nici în acest caz. Autorul acceptă astfel de provocări, încât, printre altele, în textul de faţă întâlnim numeroase transcrieri fonetice ale pronunţiilor din zonă şi chiar reproduceri ale unor înscrisuri chirilice.

Pe de altă parte, cartea pune frecvent în evidenţă o trăsătură care echilibrează cutezanţa, integrându-se înţelepciunii (fără a genera o asociere oximoronică): precauţia, atitudinea circumspectă în caracterizarea rezultatelor cercetării şi în susţinerea valabilităţii unora dintre ipotezele lansate. La „precauţie şi prudenţă” (p.150), P. T. se referă uneori explicit, dar mărturisiri indirecte ale autoevaluării realiste (mai simplu: ale modestiei sincere) sunt exprimate prin formulări de tipul „s-a / am încercat”, „probabil”, „fără pretenţia de a exprima ultimul cuvânt”, „rămân de rezolvat numeroase necunoscute”, „lipsa competenţelor de specialitate nu ne-a permis”…

Fără îndoială, ca orice lucrare amplă şi cu ambiţii de cuprindere cât mai diversificată a problematicii, şi aceasta deschide perspective unor cercetări ulterioare pe care autorul însuşi le prevesteşte. În acelaşi timp, la nivelul detaliilor, chiar şi pentru nespecialişti, ea poate isca, precum orice produs intelectual complex, întrebări şi dileme. De pildă: de vreme ce o seamă de nume topice se regăsesc în mai multe dintre cele 8 categorii, nu era util, pentru a se evita riscul percepţiei ca eroare, o accentuare a ideii că orice toponim poate fi abordat din mai multe perspective, categoriile nefiind rigid separate / circumscrise? Nu cumva, în unele cazuri, eticheta de „etimologii populare” este lărgită semantic, fiind aplicată doar pentru că subiecţii chestionaţi au explicaţii „populare” asupra originii unui termen, dar nu şi pentru că vorbitorii şi-au făcut „o idee greşită despre înţelesul unui cuvânt (…) şi transformă sunetele în aşa fel încât să le facă să corespundă ideii greşite”(p.114)? Iar un cârcotaş comod (care nu se învredniceşte să-şi rezolve frustrarea căutând în bibliotecă) s-ar putea întreba, de exemplu, de ce trimiterea (de vreo trei ori) la „Letopiseţul…” lui Grigore Ureche nu este (dacă nu e vorba de o scăpare de cititor grăbit) niciodată însoţită de secvenţa din cronică în care se referă la Râşca…

Chiar îndelung amânată întru reală rotunjire, lucrarea, astfel integrată mai târziu patrimoniului ştiinţific al domeniului cercetat, prin acoperirea unor decenii în care Profesorul Tomegea i s-a dedicat, şi-a creat şansa de a configura pregnant un tezaur (nu doar lexical) de natură să evidenţieze – în spaţiul limbii române şi într-un timp al metamorfozelor intense şi controversate din cuprinsul acesteia – identitatea lingvistică a unei frumoase zone geografice.

  1. NEDELEA

P.S. În răspăr cu o consacrată zicere latinească despre finaluri remarcabile, s-ar putea spune despre „cuvântul însoţitor” pe care scriitorul Mircea A. Diaconu îl aşază în fruntea cărţii („în loc de prefaţă”) că „încoronează opera” prin relevanţa aprecierilor şi a sugestiilor în sprijinul unei lecturi cu foloase maxime. Dincolo de abilităţile universitarului şi ale condeiului literar, cuvântul înainte este marcat şi de un atu al celui ce-l semnează: copilăria pe malurile Râşcăi „pline de arini, răchiţi, plopi, printre ştioalne, vaduri uşoare clipocind, răgălii, locuri periculoase (…), fascinat de peştii – cleni, boişteni, porcani, unii fără nume – care-mi fremătau în mâini…”. Aşadar, un text avizat, empatic, nostalgic.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: