Fântâna Albă şi Putna, pomenirea românilor căzuţi la Fântâna Albă

Luni, 1 aprilie, bucovinenii şi-au pomenit strămoşii ucişi în Masacrul de la Fântâna Albă prin două slujbe de pomenire, la Fântâna Albă şi la Mănăstirea Putna.

Pe 1 aprilie 1941, la Fântâna Albă au fost masacraţi circa 3.000 de români care voiau să treacă în patria mamă, după ce nordul Bucovinei fusese răpit de către URSS în urma Pactului Ribbentrop – Molotov.

La comemorarea de la Fântâna Albă, acum în Ucraina, au participat foarte mulţi români din nordul Bucovinei, urmaşi ai celor care au plecat în 1941 spre Patria-mamă. Alături de aceştia au venit şi doamna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, şi Ionel Ivan, Ministrul Consilier în cadrul Consulatului, Grigore Timiş, deputat român în Parlamentul Ucrainei, Ion Popescu, preşedinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, Petro Ostaficiuc, primarul comunei Volcineţul Vechi, din care face parte satul Fântâna Albă, şi români din România.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului părinte Meletie, Mitropolitul Cernăuţilor şi Bucovinei, slujba parastasului a fost săvârşită de către arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, protoiereul Ioan Gorda, protopopul raionului Hliboca, protoiereul Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, şi alţi preoţi români din Ucraina şi România.

După parastas, au urmat cuvântările şi depunerile de coroane de flori.

În prima parte a cuvântului său, arhimandritul Melchisedec Velnic a arătat că libertatea are chipul lui Dumnezeu şi că nimeni nu ne poate îngrădi credinţa şi rugăciunea.

„Ne am rugat pentru toţi cei care au adormit în locul acesta aici. Ei au purtat o singură vină, au avut o singură dorinţă: dorinţa de a fi liberi, de a se manifesta liber în credinţă, în cultură, în spiritualitate, în ceea ce aveau ei înăuntrul lor.

Să nu uităm că libertatea poartă chipul lui Dumnezeu. Libertatea este un dar pe care Dumnezeu ni l-a dat. Libertatea este cea care ne arată pe noi că suntem, înainte de toate, fiinţe create după chipul lui Dumnezeu şi ne asemănăm cu Dumnezeu când ne manifestăm liber în credinţa noastră. Şi orice îngrădire a credinţei noastre nu este altceva decât o îngrădire a lui Dumnezeu din sufletele noastre, o îngrădire a vieţii celei veşnice, o îngrădire care caută să ne oprime. Dar credinţa niciodată nu poate fi stăvilită cu ceva.”

La final, părintele stareţ Melchisedec a subliniat că pomenirea martirilor de la Fântâna Albă s-a făcut prilej al întăririi unităţii românilor bucovineni.

„La întâlnirea noastră de aici, toţi slujitorii, şi de o parte şi de alta a frontierei, am rostit rugăciuni împreună şi ne am arătat uniţi. Fie ca acest duh al unităţii să rămână pe vecie! Şi am această nădejde, a unităţii în credinţă, pentru că ea, credinţa, este sfântă în interiorul nostru. Nimic nu ne-o poate distruge. Nimeni nu ne-o poate fura. Nimeni nu poate distruge această unitate dintre noi. Aşa trebuie să rămânem.

Facă Domnul Dumnezeu ca unitatea dintre noi să se înveşnicească, ca unitatea credinţei şi duhul credinţei sfânt-strămoşilor noştri să rămână, să dăinuie, să ne sfinţească şi să ne ducă înaintea Celui pe care cu toţii L-am iubit şi Îl iubim, înaintea Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, înainte altarului conştiinţei naţionale şi al Ierusalimului neamului nostru românesc, care este dragostea de neam şi de ţară, dragostea de Dumnezeu.”

Europarlamentarul independent Cătălin Ivan a vorbit despre valorile pe care ar trebui să le transmită Europa: libertatea, familia, morala, credinţa.

La finalul manifestării de la Fântâna Albă, elevii Grupului vocal-tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni”, de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus, au susţinut un recital de cântece şi poezii inspirate din evenimentele de acum 78 de ani.

În seara aceleiaşi zile, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, începând cu ora 19.30, la Mănăstirea Putna a avut loc o slujbă de pomenire, în faţa monumentului dedicat eroilor de la Fântâna Albă.

Pe lângă obştea mănăstirii şi numeroşi credincioşi, la această slujbă au participat oficialităţi locale şi domnul Dumitru Davidel, de la Asociaţia Naţională Cultul Eroilor, filiala Suceava, care a oferit diplome de excelenţă celor care s-au implicat în cinstirea eroilor.

În cuvântul adresat celor de faţă, părintele stareţ Melchisedec a subliniat necesitatea ca în cărţile de istorie ale elevilor să fie cuprinse şi momentele tragice, dar înălţătoare ale jertfelor românilor care în anul 1941 au fost ucişi încercând să ajungă în Patria-mamă sau au fost deportaţi din nordul Bucovinei, ţinutul Herţa şi Basarabia de către regimul sovietic.

La sfârşit, elevii Grupului „Ai lui Ştefan, noi oşteni” au susţinut un recital emoţionant la lumina lumânărilor.

Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” este închinat jertfei românilor de pretutindeni şi din toate timpurile pentru libertate, independenţă şi demnitate naţională şi, în mod special, românilor care au fost ucişi în Masacrul de la Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, la 1 aprilie 1941, pentru vina de a-şi fi iubit neamul, credinţa şi patria.

Portalul cuprinde o poartă monumentală, o troiţă de piatră, spaţii pentru depunerea de flori şi aprinderea de lumânări, inscripţii cu numele satelor de unde au pornit spre România cei ucişi atunci şi o cişmea. Poarta este trecerea; troiţa marchează locul jertfei şi, aşezată înaintea porţii, arată că cei ucişi au căzut în faţa locului de trecere în România cea iubită, iar cişmeaua este simbolul vieţii care izvorăşte din jertfa lor.

În Anul Centenar, Mănăstirea Putna a publicat în colecţia „Destin bucovinean” volumul „Fântâna Albă – Golgota Neamului”, care cuprinde mărturii despre Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, când mii de români au fost omorâţi pentru vina de a-şi fi iubit neamul, credinţa şi patria. (Protos. DOSOFTEI DIJMĂRESCU)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: