Puţină pace pentru copiii din „Cimitirul inocenţilor” din Siret

„Veşnica lor pomenire” au cântat ieri câteva zeci de glasuri, pe o alee din cimitirul din oraşul Siret, la scurta slujba oficiată de părintele Vasile Mierlă de la biserica Sf. Dumitru – cimitir.

S-au rugat pentru odihna sufletelor copiilor cărora nu li se mai ştie mormântul, care nu au cruce, care nu au nume pe cruce şi pentru care n-a aprins nimeni, niciodată, o lumânare. Sunt sute de suflete plutind între lumi, fără odihna creştin invocată ieri, poate mii de copii ai fostului Spital de Neuropsihiatrie Infantilă Siret, care a funcţionat între anii 1956 – 2000.

Copii lepădaţi şi uitaţi de părinţi, comunitate, de autorităţi, de adevăr.

Vă aduceţi probabil amine centrul despre care englezii de la BBC au făcut, la începutul anilor ’90, un reportaj care a îngrozit Europa. Imaginile şi mai ales pronunţarea publică a cumplitelor adevăruri despre copii născuţi cu malformaţii şi cu boli neuropsihice, abuzaţi, ţinuţi acolo precum animalele, flămânzi, nespălaţi, în frig, au declanşat reacţii care au dus la închiderea centrului care s-a păstrat în memoria colectivă ca „Orfelinatul groazei”.

Până anul trecut, când un reportaj în presa locală semnat de ziarista Dana Humoreanu nu semnala cumplita delăsare şi lipsa de respect în care se aflau mormintele copiilor proveniţi din vechiul spital de neuropsihici, toată lumea uitase şi de viii, şi de morţii care trecuseră prin „Orfelinatul groazei”.

„Aici sunt păcatele poporului român”

Aproape 60 de lucrători silvici veniţi de la mai multe ocoale silvice din judeţ au desfăşurat ieri lucrări de igienizare pe cei aproximativ 2500 mp din aşa-zisul „Cimitir al inocenţilor” aflat în imediata vecinătate a cimitirului oraşului Siret. În urmă cu câteva zile tăiaseră vegetaţia înaltă, ca ieri să igienizeze suprafaţa cu tot ce presupune asta; strâns gunoaie, crengi, deşeuri, nivelat muşuroaie, tăiat un arbore bătrân în pericol de prăbuşire. Pentru a delimita cimitirul copiilor proveniţi din odiosul Spital de Neuropsihiatrie Infantilă, silvicultorii au plantat un gard viu din câteva sute de puieţi de molid la umbra cărora, poate, într-o bună zi, sufletele copiilor cunoscuţi şi necunoscuţi îngropaţi acolo îşi vor găsi liniştea.

Lucrările în „Cimitirul inocenţilor” din Siret vor continua, astfel că suprafaţa va fi şi mai bine nivelată şi însămânţată cu gazon din trifoi alb. Cu ajutorul specialiştilor din cadrul Muzeului Bucovinei, crucile din fier forjat şi din lemn, precum şi împrejmuirile, cele puţine câte sunt, ale micuţelor locuri de veci, vor fi conservate.

Pentru silvicultori însă, lucrările de ieri şi cele ce vor urma înseamnă mult mai mult decât o curăţenie, mai mult decât o recâştigare după moarte a demnităţii copiilor îngropaţi sub cei 2 ari şi jumătate de pământ şi părăsiţi parcă dintotdeauna.

„De câte ori vin aici, simt că mă apasă ceva. Aici sunt păcatele poporului român. 3000 de vieţi curmate înainte de vreme… Ca vârstă, mă încadrez perfect în perioada 1956-2000. Mă gândesc cu groază că şi eu, şi copiii mei puteam fi aici, sub glie. Şi vă mai zic ceva. Acolo sus există şi un înger al popoarelor. Când vom ajunge acolo, vom fi judecaţi şi pentru aceste atrocităţi. Am fost contemporani cu ele şi nu avem nicio scuză că nu am făcut nimic împotriva lor. Şi uitaţi unde s-a ajuns” a declarat ing. George Celsie, din cadrul Direcţiei Silvice Suceava.

3000 de copii morţi

Nici astăzi, reprezentanţi ai autorităţilor, preoţi, localnici, vecini la 5 metri de la poarta cimitirului, chiar foşti angajaţi ai spitalului de odinioară, nimeni nu pare să aibă date exacte, statistici, evidenţe sau măcar amintiri. Nimeni nu mai vrea să-şi amintească despre lagărul în care copii „greşiţi” ai societăţi „multilateral dezvoltate” erau izolaţi de comunitate, trataţi inuman şi lăsaţi să moară de boli ce puteau fi tratate cu câteva aspirine sau un simplu antibiotic, apoi îngropaţi, cu sau fără slujbă creştinească, undeva, cât mai departe de ochii lumii.

Anul trecut, Parchetul General a declanşat totuşi o anchetă, ca urmare a unui denunţ depus de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), referitor la felul cum au fost trataţi copiii în Spitalul de Neuropsihiatrie Infantilă Siret.

Realităţile descoperite deocamdată de anchetatori în arhiva spitalului, prea puţin devenite publice, îngrozesc. În perioada 1956 – 2001, au fost internaţi acolo aproape 8600 de copii din judeţul Suceava şi alte câteva judeţe din ţară. Aceştia aveau vârste între 1 şi 18 ani şi se născuseră cu malformaţii congenitale, handicapuri fizice şi psihice.

Dintre ei, circa 3000 au murit. Mai mult de jumătate aveau vârste între 1 şi 4 ani, murind din cauza unor afecţiuni ale sistemului respirator. Dar ancheta abia a zgândărit prin neagra istorie a fostului Spital de Neuropsihiatrie Infantilă din Siret.

 Cifrele îi copleşesc pe procurori, de aceea ancheta se rezumă deocamdată la perioada 1980 – 1989, când a reieşit din documentele spitalului că au murit 340 de copii.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: