La 27 martie 1918 a avut loc unirea Basarabiei cu România

Anul 1918 reprezintă o pagină luminoasă şi deosebit de importantă în istoria României. În fiecare an, sărbătorim evenimentul Unirii cu mândrie şi respect. Anul acesta aniversăm 101 ani de la Unirea Basarabiei cu România – prima etapă a Actului Marii Uniri. Cu acest prilej, evocăm lupta şi jertfele înaintaşilor, în frunte cu personalităţile care au contribuit la împlinirea acestui măreţ act istoric – unirea tuturor românilor în graniţele statului naţional român. „Marea Unire din 1918 a fost şi va rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia sa stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera niciunui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan râvnit cu putere, din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-i călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit…” a scris acad. Florin Constantiniu.

Personal am avut onoarea de a-l cunoaşte pe acad. Florin Constantiniu în noiembrie 1998, la sala de conferinţe de la Biblioteca Academiei Române, unde am avut o convorbire de valoare pentru cultura mea.

 Una dintre personalităţile care a contribuit la Unirea Basarabiei cu România a fost Pantelimon Halippa, preşedintele Sfatului Ţării, care, alături de alţi mari patrioţi români, a decis Unirea cu România la 27 martie 1918.

În ajunul izbucnirii Revoluţiei bolşevice, Pantelimon Halippa s-a întâlnit cu Lenin şi cu Troţki. Lenin, care încerca să obţină sprijinul reprezentanţilor naţiunilor asuprite din Rusia în strădania de a răsturna guvernul condus de Kerenski, i-a spus lui Pantelimon Halippa că este de acord cu proclamarea independenţei tuturor naţiunilor înglobate în fostul Imperiu Ţarist.

Pantelimon Halippa era cunoscut atât de social-democraţii lui Kerenski, cât şi de bolşevici, deoarece în anul 1905, pe când era student la Facultatea de Matematică şi Fizică a Universităţii din Tartu, Estonia, a participat la revoluţia antiţaristă.

După discuţiile lui cu Kerenski şi cu Lenin, Pantelimon Halippa s-a întors în Chişinău, unde a creat Partidul Naţional Moldovenesc, care milita pentru Unirea cu Regatul României. În Basarabia a fost ales Sfatul Ţării, primul Parlament. Pantelimon Halippa a fost, mai întâi, vicepreşedinte, iar apoi a devenit preşedinte al Sfatului Ţării, cel care a decis, la 27 martie 1918, Unirea. Acţiunea lui Pantelimon Halippa a fost una extrem de curajoasă.

Curajul lui Pantelimon Halippa nu a rămas nerăsplătit. El a fost membru în diverse guverne ale României de după Unire, iar până în anul 1934 a fost membru al Parlamentului României. În plan politic, el a unificat Partidul Naţional Moldovenesc cu o serie de alte formaţiuni mai mici şi a format Partidul Ţărănesc din Basarabia. În anul 1921, Partidul Ţărănesc din Basarabia s-a unificat cu Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat, condus de Ion Mihalache. Această formaţiune s-a unit, la rândul său, cu Partidul Naţional Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu, rezultând, astfel, PNŢ. Pantelimon Halippa a rămas în echipa PNŢ până la arestarea sa. După ce a fost eliberat în 1957 au urmat doar câteva revendicări materiale şi morale pentru Pantelimon Halippa.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: