Portret de femeie

Galeriile de Artă ale Muzeului „Ion Irimescu” din Fălticeni au găzduit, de ziua femeii, expoziţia de pictură, „Sărbătorim Femeia!”, o manifestare prin care „sperăm să reuşim să vă bucurăm; chiar dacă atunci când aţi intrat aţi avut zâmbetul pe buze, când veţi pleca dorim să fiţi şi mai bucuroase”, după cum a precizat Teodor Brădăţan, managerul muzeului. Considerată cea mai frumoasă expoziţie de pictură găzduită de Muzeul de artă din urbea de pe Şomuz, manifestarea a reunit pe simeze 84 de portrete feminine, realizate de la începutul secolului al XIX-lea şi până în prezent, opere ale unor artişti celebri cum ar fi Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Corneliu Baba, Ştefan Şoldănescu, Ion Irimescu, Aurel Băeşu, Octav Băncilă, Dimitrie Hârlescu, sau de pictorii contemporani Mihail Gavril, Pavel Codiţă, Călin Alupei, Nadia Popovici, Victor Mihăilescu, Lazăr Iacob, Dan Hatmanu, Irina Solomon.

Expoziţia a fost deschisă de primarul Cătălin Coman, care a apreciat munca depusă de personalul muzeului pentru a organiza un astfel de eveniment.

„Doar cine nu face, nu ştie cât este de greu. Fiecare detaliu trebuie gândit, inclusiv sfoara de care se leagă tabloul, de unde bate lumina, sunt amănunte care trebuie luate în considerare pentru a avea o manifestare reuşită”, a precizat primarul Cătălin Coman.

Portretul reprezintă o construcţie complexă a figurii umane

Asupra circumstanţelor în care maeştrii au creat operele de artă expuse s-a oprit criticul de artă Delia Ioana Leizeriuc, care a precizat că este o expoziţie organizată cu mult entuziasm şi profesionalism de mica echipă a Muzeului de Artă din Fălticeni, „fiind cel mai frumos mărţişor pe care îl putem primi noi femeile, noi cele care iubim cu adevărat arta”.

„Nicolae Grigorescu a transpus pe pânză cu o mână sigură, după cum se observă, cu tuşe rapide, el creând adevărate imagini de umanitate în care a surprins atât puternicele trăsături etnice, dar şi pe cele personale. Pictorul şi-a analizat modelele fără să le deformeze identitatea fizică, ceea ce e un lucru important, pentru că a înţeles că portretul reprezintă o construcţie complexă a figurii umane, în care este imperios necesar ca trăsăturile fizice să fie evocate de cele spirituale, pe când Gheorghe Petraşcu a pictat doar ocazional portrete, dar în toate acestea el a atins alte valenţe ale feminităţii, într-o notă caldă, distinsă şi seducătoare. La Corneliu Baba întâlnim o îmbinare asumată şi bine gândită, fiind preocupat şi de vibraţia lăuntrică a personajului, meditând asupra expresiei. Aurel Băeşu, puternic influenţat de Grigorescu, se menţine statornic în coordonatele propriei sale personalităţi, oferind seriozitate, un ritm estetic şi durabilitate. Dimitrie Hârlescu stochează pe pânze numai acele trăsături definitorii ale chipului uman asupra căruia caracterul individual şi viaţa interioară a modelului chiar şi-au impregnat acut amprenta. Ştefan Şoldănescu modelează foarte atent şi meticulos culoarea atunci când sintetizează nu doar viaţa ci şi o experienţă de-a dreptul culturală, spirituală sporind impresia de graţie şi farmec. Ion Irimescu destăinuie semnificaţiile profunde al femeii, acel univers spiritual care vibrează dincolo de sfintele aparenţe”, a precizat criticul de artă Delia Ioana Leizeriuc.

Lirismul, sentimentele, senzualitatea, feminitatea imprimate pe pânză

Tot Delia Ioana Leizeriuc a mai scos în evidenţă faptul că prin tablourile expuse în Galeria de artă fălticeneană putem urmări o incursiune în timp a femeii, a statutului femeii în societate.

„Suntem înconjuraţi, în mare parte, de tablouri realizate de pictori bărbaţi, care au imprimat pe pânză lirismul, sentimentele, senzualitatea, feminitatea, dar şi sacrificiul feminin. Avem expuse tablouri ale unor artişti consacraţi care se studiază cu mare atenţie pe băncile şcolilor de specialitate, dar şi artişti contemporani care continuă să lucreze. Toţi au dat dovadă de o înţelegere aparte în faţa demnităţii umane, în cazul de faţă a femeii, o înţelegere către poezia lucrurilor fireşti, dovedind o largă comprehensiune pentru universul uman. Ei sunt conştienţi că întreaga suită de gânduri, sentimente, chiar şi fapte, constituie materialul intangibil, fin, dar rezistent, din care s-au născut creaţiile lor. Întreaga paletă de portrete expuse cu această ocazie se remarcă prin profunzimea psihologică, esenţială în definirea unei personalităţi. Câteva dintre trăsăturile esenţiale care definesc acest aspect sunt exprimarea trăirii interioare intense, structura anatomică solid construită, subtilitatea spirituală şi puterea de transfigurare emotivă asupra feţei sunt câteva accente definitorii”, ne-a spus Delia Ioana Leizeriuc.

Femeia în arta vieţii

Caricaturistul şi graficianul sucevean Mihai Pânzaru-PIM, a reuşit să scoată în evidenţă, prin cuvinte alese şi exemple concrete din viaţa personală sau din societate, un îndemn de recunoştinţă în faţa acestor creaţii care transmit mult mai mult decât ni se pare nouă la o primă vedere, emoţia mesajului fiind în funcţie de propriile gânduri, vise, inspiraţii, dorinţe sau chiar sentimente de deja vu.

Pentru Mihai Pânzaru-PIM, femeia înseamnă destinul întregii omeniri prin Maica Domnului, iar „toate femeile pictate din panteonul nostru sunt cu mult mai minunate decât toate prinţesele, ducesele şi figurile din plastica mondială”. Mihai Pânzaru-PIM i-a îndemnat pe cei prezenţi să se gândească cât de frumoasă este femeia română şi cât de interesantă este femeia în arta vieţii, dând ca exemplu femeile care l-au fascinat: mama, bunica, rudele sale, învăţătoarea sa şi învăţătoarele copiilor săi, profesoarele, „cel mai grozav moment fiind întâlnirea cu o doamnă învăţătoare, Viorica Hogaş, în vârstă de 104 ani, lucidă, plină de recunoştinţă pentru Dumnezeu şi pentru fiica sa”. O altă femeie, cea mai importantă din viaţa maestrului, a fost soţia, de care s-a despărţit după 48 de ani fără o zi, şi care l-a legat de Fălticeni. Când a terminat facultatea de Filosofie la Universitatea din Bucureşti, doamna Pânzaru fost repartizată la Liceul „Nicu Gane”, unde şi-a început cariera de profesor, iar distinsul caricaturist, ziarist în presa bucureşteană a anilor ’70, a ajuns la Suceava pentru a fi alături de soţia sa.

Femei din istorie, mamele marilor cuceritori, mama lui Ştefan cel Mare, mama lui Mihai Viteazul, graficiana Ligia Macovei care i-a ilustrat ca nimeni alta pe Mihai Eminescu şi pe Labiş, au făcut parte din interesanta retrospectivă din artă în cotidian, din cotidian în realitatea imediată a familiei, de la tinereţe până la bătrâneţe şi apoi de la copil, la căsătorie, la mamă, la bunică şi apoi la Dumnezeu. După ce a dăruit, simbolic, o floare pentru toate doamnele, maestrul Mihai Pânzaru a precizat că „toate drapelele sau stemele ţărilor ar trebui să aibă o floare pentru doamne şi o carte de învăţătură, o carte de înţelepciune”.

Personajele din tablouri sunt ca în realitate, cu trăirile şi cu tot ceea ce le reprezintă din punct de vedere fizic

Niculai Moroşanu, preşedintele UAP Suceava, a revenit cu plăcere pentru a treia oară la un eveniment cultural din oraşul Fălticeni, apreciind că ceea ce a găsit expus pe simeze îl face să se îndrăgostească de acest oraş. Cunoscutul artist plastic sucevean a fost mai tehnic şi s-a pus în mai multe ipostaze.

 „Prima ipostază este cea a unui om care intră într-o galerie de artă şi este emoţionat de ce i s-a întâmplat. De obicei intrăm într-o galerie de artă să vedem tablourile. De data aceasta mi s-a întâmplat exact invers, tablourile s-au uitat la mine, pentru că expoziţia de faţă cuprinde portrete.

Dacă ar fi un om care să filmeze toate chipurile care intră în galerie cu necazurile, cu gândurile, cu preocupările zilnice, cu ceea ce are de rezolvat, va vedea nişte figuri stresate pentru zilele pe care trăim. Dacă îi filmează şi după ce ies din galerie, vreau să vă spun că chipurile lor vor fi schimbate total.

Vreau să mă pun şi în ipostaza unui artist plastic şi să vorbesc despre portret, pentru că portretul ne uimeşte pe simezele din Galeria Ion Irimescu. Numai cine nu pozează pentru un portret nu ştie cât de greu este. Aici avem foarte multe lucrări în care personajele care au pozat sunt pe perete ca în realitate, cu trăirile şi cu tot ceea ce le reprezintă din punct de vedere fizic: fizionomia, îmbrăcămintea, podoabele, tot ceea ce au avut în momentul în care au pozat. Este un lucru pe care nimeni nu-l ştie şi pe care eu l-am învăţat de la profesorii mei care spuneau: în momentul în care te apuci de un portret, oricât de bun portretist ai fi, când ai terminat lucrarea îţi dai seama că în portretul respectiv este şi ceva din portretul tău. Am avut senzaţia că în loc să mă uit la tablouri se uită ele la mine”, a subliniat încă odată artistul plastic Niculai Moroşanu.

Pictorul Mihail Gavril, alături de maeştrii săi la Fălticeni

Chiar dacă mulţi dintre autorii portretelor nu mai sunt în ceea ce numim prezent, în această expoziţie sunt portrete contemporane ale maestrului Mihail Gavril, singurul artist contemporan cu lucrări expuse şi prezent la vernisaj.

Licenţiat în pictură (Academia de Artă „Luceafărul”) şi în artă murală (Universitatea de Artă Bucureşti), fălticeneanul Mihail Gavril şi-a vernisat prima expoziţie în 1981, iar de atunci, pe lângă numeroase expoziţii personale sau de grup din ţară, a bucurat privirile celor interesaţi în galerii şi în colecţii publice din Belgia, Elveţia, Germania, Grecia, Italia, Israel, Japonia, România, Spania, Suedia, SUA. Lucrări de artă monumentală – frescă, sgrafitto, mozaic – se găsesc la Suceava, Târgovişte, Tulcea, Antileşti, Liege (Belgia).

„Este forte greu să rămâi în viaţă şi să ştii că eşti alături într-o expoziţie de maeştrii tăi. Haideţi să spunem: mamă ce expoziţie frumoasă; mamă ce muncă; ce doamne au participat; ce mulţi tineri au participat; mamă ce expoziţie! Orice lucrare este o natură statică, un boboc de floare. Dacă vă uitaţi în negativ, în pozitiv, toate sunt flori. Atât spun: Mamă, hai să vedem expoziţia!”, a fost îndemnul pictorului fălticenean Mihail Gavril.

Această zi închinată femeii s-a terminat cu două poezii scrise de profesorul Constantin Bulboacă.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: