Drepturile omului sau drepturile oamenilor?

Odată cu ofensiva împotriva corupţiei s-a declanşat în mass-media şi bătălia pentru drepturile omului. Dar nu era vorba de drepturile tuturora, ci numai şi numai ale celor corupţi. Însă fenomenul corupţiei se referă la mult mai puţin de 0,001% (unu la o mie) dintre cetăţenii contribuabili şi nici măcar la toţi corupţii, ci doar la 373 politicieni inculpaţi (cu un prejudiciu de 124.814.590 de lei!), în frunte cu liderul de facto al României, Liviu Dragnea. Unora procurorii le-au întocmit dosare penale, iar judecătorii le-au dat sentinţe de vinovăţie şi, ca urmare, Domniile Lor se consideră discriminaţi de justiţie, mai ales de către procurori. Se poate susţine că, în lipsa corupţilor, discuţia despre drepturile omului, plină de nobleţe şi umanism în esenţa ei, ar fi rămas fără subiect.

Bătălia pentru drepturile „omului” a început cu reevaluarea unui concept juridic important: prezumţia de nevinovăţie. Din păcate, cei ce nu ţineau cont de acest principiu erau tocmai cei ce ar fi trebuit să-l apere, adică înşişi acuzaţii, mass-media, presa angajată politic, societatea civilă de o anumită coloratură. Argumente? Aglomeraţia de jurnalişti, reporteri şi cameramani în faţa tribunalelor, talk show-urile şi confruntările politice televizate în care Justiţia era desfiinţată ca putere a statului de drept, iar desfigurarea personajelor cu cătuşe la mâini aşa a început. Căci nu justiţiarii îi chemau pe jurnalişti, ci justiţiabilii, avocaţii părţilor care mai întâi lăsau să se scurgă în presă dovezi din dosarele penale, fără ca aceste dovezi să fi fost omologate de judecători.

Fireşte, libertatea presei, a cuvântului, dreptul la opinie n-ar fi putut îngrădi astfel de manifestări mediatice, dar trebuiau ca ele să constituie excepţia, nu regula. De aici a pornit sarabanda intervenţiilor puterii politice în justiţie. De frică să nu le ajungă după gratii liderii măreţi, parlamentarii şi oamenii lor din presă au declanşat o campanie furibundă împotriva procurorilor, a codurilor penale şi a legislaţiei pentru a contracara presiunea pusă de justiţiari asupra presupuşilor politicieni corupţi.

Astfel că au fost schimbate temeiuri juridice referitoare la valabilitatea probelor şi a procedurilor, la abuzul în funcţie, la luarea şi darea de mită, la favorizarea făptuitorului, la organizarea completelor de judecători, la executarea pedepselor… După atâtea dezincriminări şi exonerări de pedepse, s-a ajuns ca legea să-i favorizeze făţiş pe infractori, pe corupţi şi să lase deoparte drepturile victimelor, chiar dacă numărul acestora era uneori de zeci, de sute de ori mai mare (vezi cazurile unor societăţi comerciale devalizate sau ale unor terenuri, parcuri cedate ilegal dezvoltatorilor imobiliari…).

Aşadar avem o imensă masă de păgubiţi prin efectele jafului asupra bugetelor locale şi naţionale, jaf care n-ar fi fost posibil dacă fenomenul corupţiei ar fi fost ţinut sub control de o legislaţie adecvată şi o justiţie imparţială, ceea ce a dus la generalizarea sărăciei şi la crearea unei prăpăstii între bogaţii României, cei mai mulţi făcuţi prin mijloace ilicite, şi aproape 40% din populaţie sub pragul de sărăcie. Fireşte că o asemenea catastrofă socială nu poate avea altă cauză decât proasta guvernare, iar rezolvarea trebuia să aparţină în exclusivitate Executivului.

Or, în loc să pună în operă programe pentru eradicarea fenomenului sărăciei, în loc să aducă corecţii legislaţiei pentru a diminua corupţia, toate capacităţile Executivului şi ale Legislativului lucrează de zor la protejarea de efectele legii a acelor cu dosare penale şi a condamnaţilor, în timp ce marea majoritate a cetăţenilor se vede abandonată.

Ca să contracareze efectele electorale ale favorizării corupţilor, presa şi televiziunile arondate actualei majorităţi de guvernământ se strofocă zi şi noapte să apere drepturile unor cetăţeni corupţi, deşi cvasitotalitatea oamenilor curaţi, cinstiţi aşteaptă de ani buni reforme care să corecteze derapajele de la democraţie, de la statul de drept şi să vină în întâmpinarea aşteptărilor populare.

Urmările nu sunt de neglijat: vom avea două rânduri de alegeri, iar frustrarea populară va lovi. Ghici unde?

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: