Oameni şi cărţi - Lucrări închinate Centenarului Marii Uniri

Elena Pintilei, „I.G. Sbiera – Album de familie”

(Editura Mega, Cluj-Napoca, 2018, 236 pagini, cartonat, ediţie de lux)

La cei 95 de ani pe care i-a aniversat, în decembrie 2018, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava aducea şi distribuia cititorilor primele exemplare din cel dintâi Album de familie, închinat cărturarului al cărui nume ilustru îl poartă, cu o îndreptăţită şi inspirată motivaţie istorică.

Lucrarea este iniţiată, documentată, structurată cronologic şi tematic de tânăra bibliografă Elena Pintilei, absolventă a Facultăţii de Istorie-Geografie din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava. Lucrarea ei se vrea un preludiu, o uvertură, o introducere la o mai amplă lucrare monografică, o teză de doctorat având ca temă „Cărturari ai epocii moderne – I.G. Sbiera” (1836-1916).

Scoasă la prestigioasa Editură Mega din Cluj, în condiţii grafice excelente, lucrarea valorifică circa 100 de fotografii-documente de epocă, din arhive şi de la descendenţii de azi ai familiei Sbiera, însoţite de un text colectiv, exemplar, lapidar, tipărit în trei limbi: română, engleză, germană. Formând un caleidoscop, acest text este unit prin scop, cuvânt, imagine, conţinut foarte dens şi bogat, sugestiv, concentrat, desfăşurat pe 236 de pagini. Întreg acest travaliu ştiinţific ne oferă un univers mirific, captivant, atrăgător şi tonifiant asupra vieţii, activităţii şi personalităţii unui erudit şi strălucit cărturar al Bucovinei, încă prea puţin cunoscut şi ştiut doar de specialişti.

Alături de cuvântul ei laconic şi dens, intitulat „Pledoarie pentru un artizan al Marii Uniri” – Elena Pintilei nu este la primele ei strădanii tipărite; a mai publicat câteva studii şi articole în revistele de istorie din centrele universitare Suceava şi Galaţi, precum şi în „Mesager bucovinean”, care apare la Bucureşti, Rădăuţi, Chişinău şi Cernăuţi şi a colaborat la Enciclopedia Bucovinei –, autoarea a mai încorporat în acelaşi volum un medalion „I.G. Sbiera (1836 – 1916) – precursor al Marii Uniri” (elaborat de îndrumătorul ei de doctorat, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, însă şi aprecierea unei recente descendente a familiei Sbiera, Draga Sbiera, ziaristă şi poetă, care trăieşte azi la Paris –, şi fixează şi imortalizează personalitatea lui I.G. Sbiera printr-o caracterizare hieratică şi emblematică, aşa cum îi apare ei înaintaşul ei drag; apoi, toate cele aproximativ o sută de imagini foto, privindu-i pe Ion şi Aspazia Sbiera, părinţii, familia, prietenii, colegii, cu microcosmosul şi macrocosmosul din timpul vieţii şi activităţii ilustrului cărturar bucovinean sunt comentate foarte succint de contemporani şi urmaşi, care i-au cercetat, cunoscut şi preţuit activitatea şi personalitatea, ceea ce dă albumului o anumită originalitate, unicitate, conferindu-i şi o valoare enciclopedică şi, totodată, funcţionalitate de admirabil şi indispensabil instrument de lucru pentru studenţi şi specialişti. Fiindcă întâlnim în explicaţiile şi comentariile laconice despre opera şi activitatea sa, ca şi despre fotografiile-document nume sonore precum cele ale lui Nicolae Iorga, Perpessicius, T.V. Stefanelli, Leca Morariu, Ion Bogdan, dar şi ale unor bucovineni, cercetători şi istorici, ca Emil Satco, Alis Niculică, Pavel Ţugui, care s-au aplecat, au cercetat şi evaluat preocupările şi realizările bogate ale marelui cărturar. De altfel, autoarea ne oferă, alături de cele circa 100 de fotografii care privesc cărturarul I.G. Sbiera şi familia sa numeroasă, prietenii, colegii, mediul universitar de la Cernăuţi şi cel academic din cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României (fiindcă Sbiera a fost şi membru fondator şi un harnic colaborator al Academiei Române, implicat în rezolvarea unor probleme fundamentale ale unificării şi modernizării ortografiei şi limbii române) – o detaliată şi foarte documentată cronologie a vieţii şi activităţii lui I.G. Sbiera, lista completă sau cvasicompletă a scrierilor sale didactice, folclorice, culturale, lingvistice, de istorie şi istorie a culturii etc. precum şi lista celor care i-au analizat şi evaluat opera. Dar opera sa îşi aşteaptă încă cercetătorii şi evaluatorii, fiindcă are multe componente încă necercetate şi neevaluate.

Ca elev şi student cu o mare disponibilitate şi capacitate de studiu, format sub îndrumarea tribunului dascăl Aron Pumnul, care a fost pentru Ion G. Sbiera un inegalabil model; ştim azi că el l-a divinizat, l-a continuat şi l-a depăşit în spinoasele probleme lingvistice, gramaticale, fiindcă Sbiera s-a preocupat şi a explorat şi acel „izvor pururea reîntineritor” al vieţii rurale, din care a plecat, s-a format în anii tinereţii, în Bucovina şi la Viena; într-un strâns contact intim cu familiile Hurmuzachi şi Flondor, apoi a colaborat şi s-a aflat în rând cu marii umanişti, exploratori, iubitori şi apărători ai istoriei, limbii şi culturii naţionale. Marele patriarh al istoriei naţionale Nicolae Iorga îl aprecia ca pe „o figură originală în elita românilor din Bucovina”: „umbla totdeauna în costum naţional”, „avea o adâncă cunoştinţă a literaturii româneşti”, încât „se cuvine să-i fim recunoscători, noi şi întreg neamul românesc, pe care l-a iubit şi slujit cu cea mai mare şi mai curată dragoste”.

Poeta şi ziarista Draga Sbiera scria, la Paris, în frumosul şi bogatul album ce i s-a închinat: „Profesor, folclorist şi istoric în domeniul de predilecţie al rezistenţelor faţă de asimilările impuse de prea puternicii altor vremuri, Ion G. Sbiera a combătut pentru romanitate precum un cavaler protector, precum un înger păzitor al unui patrimoniu nepreţuit…, a luptat pentru limba de obârşie a bucovinenilor, limba română, acest idiom miraculos nutrit de lexicul latin şi îmbogăţit de poezia universală…, încât îmi exprim speranţa perpetuării acestui testament excepţional al limbii salvate de către universalitate în România de astăzi, şi, mai departe…”.

…S-o felicităm, aşadar, şi să-i urăm doctorandei noastre Elena Pintilei să-l urmeze şi să-i consemneze una dintre „tainele” vieţii şi activităţii sale: „Toată viaţa mea – scria universitarul de la Cernăuţi, primul profesor şi titularul Catedrei de Limba şi Literatura Română – am petrecut-o cu ochii în carte şi cu condeiul în mână”.

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

  1. je félicite fortement Elena Pintilei pour son projet et son abnégation et je remercie Mihai Iacobescu qui œuvre talentueusement à cette noble promotion dans un journal au rayonnement puissant de culture profondément européenne

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: