Fălticeni, târg boem, ghid turistic şi sentimental*

Istoria de peste două secole a localităţii merită privită şi prin prisma centenarului României Mari, căruia talentatul Codrin Anton îi aduce un omagiu prin fotografie. Spaţiul de rememorare a târgului boem este surprins poetic. Boem, traversând cronica unui timp nu printr-o boemă fălticeneană ce nu ar putea avea consistenţa celei pariziene, ci doar patima iscusitului şi pasionatului artist ce trăieşte fervent acel înlăuntru şi în afară. Boemă este însă natura şi încărcătura emoţională a târgului pe care-l iubeşte şi-l imortalizează în frumuseţea-i neobişnuită.

Codrin Anton conservă clipa şi o transformă în durată uitând de sine şi respirând un lirism discret. Nu târgul este boem pentru că e locul unde nu s-a întâmplat nimic, ci împrejurimile. Şi nici cel ce realizează pelicula fotografică nu e boem prin stil de viaţă, ci doar prin starea de supremă beţie a frumosului, prin sensibila simţire a naturii pe care o conservă  în jocul inedit de lumini şi umbre. Altfel spus, natura e boemă.

Natura – poem constituit din frumuseţi de poveste şi reconstituit din poveşti foto. Frumuseţea este captivantă în preajma casei Sadoveanu unde a copilărit, şi în huciurile de la Dumbrava minunată, şi în raiul de la Nada Florilor, spre Halm sau Ţarna Mare. Aici intuim şi percepem partea invizibilă a sinelui în puseuri de timp fermecat. Fotografiile sunt piese tainice surprinse în instantanee. Evocare şi conservare. Timp şi spaţiu de înaltă trăire. Călătorie spre zariştea cosmică. Fiorul sacrului în aroma din fâneţe, în sunetul pădurii, în prospeţimea primăvăratică, în lumina de miere a lui septembrie, în roadele pământului şi-n mirosul de busuioc, în adâncimea şi mirajul acvatic, în cerul cerurilor, în dumnezeire. Şi mai presus, obiectivul fotografic poposeşte în poezia împărăţiei apelor surprinsă în unice oglindiri, în misterul  ceţii ce nu tulbură liniştea domoală din jur în „Dimineţi aburinde”, în ”August toropitor” ori ”Cântec pe două voci”, în efortul copacilor de a vorbi cu cerul. Spectacol de policromie sau contrast alb-negru, de lumină lină şi de lumină străluminie la limita dintre pace şi tumult.

”Nu te poţi bucura de strălucirea luminii dacă nu înţelegi profunzimile umbrei” mărturisea Rembrandt. Codrin a perceput şi a învăţat lecţia şi a surprins-o în momentul zero  eternizând frumosul: ”clipă eşti atât de frumoasă, rămâi!”. Toate aceste mici bijuterii-fotografii  par a fi acompaniate în surdină de ritmurile enesciene ale Rapsodiei Române. Chiar şi numele lor au încărcătură metaforică şi adâncă trăire: ”Oglindire”, ”Planuri”, ”Printre lumi”, ”Ritm matinal”, ”Ultimul dans”, ”Direcţii”. Fotografia este pentru Codrin o mare iubire. Şi o mare provocare.

 Selecţia foto, 39 plus 1 are impact biografic, după cum a mărturisit. 39 de ani spre încă unul ce va fi şi mai plin de roade pe calea statornicului hobby pe care l-a îndrăgit şi căruia i s-a dedicat. CĂLĂTOReşti cu cei dragi surprinzând spectacolul lumii acasă, în ţară şi în afara ei. Mărturiseşti gândul că ai dori să contribui la popularizarea frumuseţilor acestui Târg boem care să devină însemnat punct turistic pe harta ţării. Fotografia adunată într-un album ar fi primul şi cel mai important pas. Frumosul irumpe aici din trecutul şi prezentul aşezării aflate în apropiere de Baia, Suceava sau Gura Humorului. Cu deschidere spre mănăstirile moldave de la Probota, Râşca ori Slatina. Cu salba iazurilor, complexul modern de la Nada Florilor, cu ineditul cultural şi farmecul deschiderii spre Moldova, Siret şi prin drumul Talienilor, spre Bistriţa. Locuri binecuvântate cu frumuseţi şi oameni pe măsură. Cu mândria de a fi avut în cartea de onoare pe M. Sadoveanu şi E. Lovinescu, pe Artur Gorovei cu Şezătoarea, pe Birlic şi Cazaban, pe Aurel Băeşu şi marele sculptor Ion Irimescu, pe N. Labiş. Şi lista poate continua.

Puseuri de timp fermecat. Ieri şi azi. Frumuseţea e nepieritoare. Expoziţia de fotografii Târg boem la centenar poate sluji acestui deziderat nobil. Este o provocare pentru evocarea, conservarea, cunoaşterea şi popasul în memoria colectivă a acestei zone cu frumuseţi neasemuite, dătătoare de linişte şi confort.

MIOARA GAFENCU

*Text încredinţat Paginilor de Literatură şi Artă în decembrie 2018

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: