Buchiseli. Pe sărite

Mai vechi sau mai proaspete, cazurile cu simptome de incorectitudine propuse mai jos spre analiză şi tratament nu se aliniază sub eticheta aceluiaşi diagnostic de morbiditate lingvistică. Aşadar, „pe sărite”, câteva citate fără legătură între ele care ne-au atras atenţia şi asupra cărora ar merita să buchisim împreună pentru însănătoşirea enunţurilor respective şi evitarea recidivelor.

  • ATAC IMPOSIBIL. „…Gabriela Firea a lansat bombarde asupra lui Liviu Dragnea, iar acesta a preferat contraatacului tot cu bombarde, înăbuşirea asaltului.” (evz.ro, 5 septembrie 2018; gandul.info, 6 septembrie 2018). Precum într-o poveste dominată de absurd, protagoniştii conflictului, în loc să încerce a se anihila cu bombe (fie ele şi verbale), sunt prezentaţi ca aruncând (real sau posibil) unul în altul cu maşina de război utilizată pentru lansarea proiectilelor către duşman. Exprimarea metaforică nu salvează folosirea greşită a termenului de origine franceză (bombarde), care evocă un mijloc tehnic întrebuinţat în Evul Mediu pentru distrugerea fortificaţiilor.
  • ÎNNOIRE APLICATĂ OTOVA. „Cu nicio lună în urmă, pe 17 mai, s-a stins discret…” (România literară nr. 29, p.4); „N-aş spune că e un lucru de care să mă sperii, dar nu este nicio ambiţie nemăsurată” (evz.ro, 7 august 2018). Una dintre înnoirile ortografice (controversate) pe care le-au impus DOOM 2005 şi noua ediţie a Gramaticii Academiei a fost, cum se ştie, scrierea ca un singur cuvânt a pronumelor şi adjectivelor pronominale negative niciunul, niciuna, niciun, nicio, care anterior apăreau în secvenţe separate. Cei care ţin să respecte această regulă (sunt însă mulţi intelectuali care o ignoră) trebuie s-o aplice cu discernământ: dacă, de exemplu, nici îşi păstrează valoarea de adverb, iar un, o  pe cea de articol, numeral sau pronume nehotărât, acestea sunt unităţi distincte / nesudate (cf.: nu e nici un geniu, nici un mediocru / nici o pierdere, nici un câştig; nu am nici un frate, nici mai mulţi / nici o soră, nici mai multe; nu-l convinge nici unul, nici celălalt). În citatele care conţin erori avem îmbinări libere: adverb + numeral, respectiv adverb + articol. Vom reveni cândva mai pe larg.
  • SURDĂ SAU SONORĂ? Aceşti vaşnici «căpşunari» sunt…” (evz.ro, 14 august 2018). Pentru alegerea corectă, în situaţii…dilematice, între ş şi j (fricative prepalatale sau şuierătoare; surdă, respectiv sonoră), dicţionarul academic nu oferă reguli ajutătoare, dar consultarea lui pentru cuvintele în cauză este, desigur, lămuritoare. Astfel, toate lucrările lexicografice îl înregistrează pe vajnic, provenit din limba rusă (vajnîi). Vecinătatea unei consoane sonore (n) ar putea fi un argument în preferinţa pentru j, dar el este dezminţit de scrierea corectă cu ş în alte cuvinte în care se află alături de n: paşnic, năstruşnic etc. Aşadar, (poate) originea şi uzul majoritar promovat de norme, în general, s-au dovedit determinante.
  • NEUTRUL…INDECIS. „Procedura i-a amintit de ritualele practicate în închisori.” (evz.ro, 7 iunie 2018). Faptul că pluralul substantivelor neutre  se poate forma cu două desinenţe, uri şi e, aflate de multă vreme în rivalitate, şi că impunerea, în timp, a uneia dintre ele pentru anumite cuvinte nu este întotdeauna cunoscută constituie o sursă notabilă de eroare. Această dificultate gramaticală a făcut chiar şi victime… politice, fiind suficient să amintim de „celebrele” succesuri şi almanahe. Iată că şi substantivul neutru ritual are parte de oscilaţii la plural, în locul corectului ritualuri apărând (greşit) varianta cu desinenţa în –e (în citat, în forma articulată enclitic).
  • ADAOS SEMANTIC? „are îndrăzneala, sau inconştienţa (…) să facă lucruri şi să spună vorbe care frizează educaţia, cultura, umanul, bunul-simţ elementar” (gandul.info, 4 septembrie 2018). Unul dintre sensurile verbului a friza (celălalt, al omonimului, trimiţând la operaţiuni din frizerii ori saloane de coafură) este „a fi aproape de a atinge” (vezi Noul Dicţionar Universal…). Micul Dicţionar Academic îi restrânge drastic înţelesul, definindu-l prin „a fi pe punctul de a atinge ridicolul, nebunia etc”, explicaţie care se regăseşte şi în alte dicţionare. Dacă prima definiţie este mai îngăduitoare (având o cuprindere mai largă şi nediferenţiată), cealaltă, precum şi ocurenţele majoritare (cvasiexclusive) din presă vizează realităţi negative: prostia, ignoranţa, absurdul, catastrofa, imposibilul etc. În citatul nostru, frizează dobândeşte sensul mult mai larg de „afectează, contrariază, atinge dăunător…”. Fără a elimina posibilitatea asocierii acestui verb cu un element pozitiv (chiar surprinzător; vezi exemplul din Blaga dat de NDULR mai sus citat: „frizează miraculosul”), este cert că el se referă majoritar la stări, fapte, caracteristici nedorite sau condamnabile, varianta „neutră” din citat fiind – credem – de neacceptat.

    I.NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: