Teama de dictatură

Ni s-a cuibărit în adâncul fiinţei multora dintre noi imediat după revoluţia din decembrie 1989… Eforturile politicienilor de a ne linişti n-au lipsit, însă au fost zadarnice. După alegerile din 2016, teama s-a transformat încet-încet în coşmar: nu e zi să nu se abuzeze de puterea obţinută, ce e drept, prin vot, iar slăbiciunea instituţiilor statului, comoditatea societăţii civile şi lipsa democraţiei interne de partid au deschis calea unei noi aventuri dictatoriale.

Teama nu a fost, însă, numai a cetăţenilor dornici de democraţie, ci şi a elitei(?) politice, imediat după execuţia ceauşeştilor: aleşii s-au străduit după puterile şi ştiinţa lor să bareze calea spre dictatură prin Constituţia din 1991, interzicând deţinerea unică a puterii politice prin construirea unui executiv bicefal preşedinte – prim-ministru şi a unei relaţii de colaborare între Preşedinţie, Guvern, Parlament şi Justiţie.

Din păcate, Constituţia nu a prevăzut apariţia unor lideri forţoşi, autoritari care încalcă prescripţii fundamentale, în principal separaţia celor trei puteri ale statului de drept. Cât despre posibilitatea instalării dictaturii şi sancţiunile pentru amatori, parlamentarii n-au fost în stare să legifereze nici până azi, ceea ce pentru analiştii serioşi e un mare semn de întrebare: nu cumva deriva dictatorială nu poate fi oprită decât prin revoltă populară şi vărsare de sânge?

Dar de ce apar periodic norii dictaturii în România? Principala cauză o constituie credinţa unei bune părţi a populaţiei că numai o dictatură „sănătoasă” poate scoate România din impasul în care se află: democraţia dă rateuri, e costisitoare, tinerii îşi părăsesc ţara, iar dimensiunile corupţiei, ale jafului naţional au scăpat de sub controlul Justiţiei, al Executivului, cel mai adesea incompetent, şi al unui Parlament cu gândul mereu la alegeri şi la interesele proprii ale liderilor de partide.

Dar poate ameninţarea nu ar fi atât de gravă dacă nu s-ar găsi îndată şi lideri populişti în nevoie acută de voturi care să împingă evoluţia politică tocmai spre tendinţa poporenilor de a se adăposti sub pulpana unui tătuc, a unui lider tare şi şmecher care le promite bunăstare şi căsăpirea duşmanilor, întotdeauna imaginari, precum Soros, statul paralel, binomul, UE, oculta mondială, străinii, serviciile secrete…

Motivul principal al apariţiei dictaturii îl constituie, însă, palida reacţie a societăţii civile şi slăbirea democraţiei interne de partid, obedienţa membrilor care depind de umorile liderului suprem, cel ce ţine în mână discreţionar posibilitatea promovării pe cale ierarhică şi numirile pe posturi în organigrama instituţiilor de stat, căci, odată câştigate alegerile, politizarea acestora nu mai poate fi evitată, iar PSD nu se lasă până nu colonizează toate instituţiile bugetare. Aşa a făcut şi va face mereu.

Deocamdată două lucruri împiedică reinstaurarea dictaturii: frica de o răscoală a maselor ca în decembrie 1989, care i-ar mătura definitiv de pe scena politică, şi apartenenţa la UE, NATO. Partea întunecată a evoluţiei spre dictatură, însă, o constituie manipularea: pentru a controla Justiţia, cetăţenilor li se inoculează ideea că România suferă din pricina unor procurori nedrepţi şi abuzivi, că de fapt măreţii lideri autoritari nu sunt corupţi, ci luptă pentru democraţie şi vor binele românilor, că UE are ea însăşi boli grave şi atitudini dictatoriale faţă de ţara noastră şi, astfel, să-şi motiveze calea spre dictatura personală.

Din fericire, puseul spre dictatură pare să se diminueze odată cu limpezirea scenei politice româneşti. De doi bani speranţă: partidul majoritar dă semne de scindare şi răzmeriţă internă, iar pe partea dreaptă a eşichierului s-a născut o alianţă nouă USR – PLUS care promite democraţie, stârpirea corupţiei şi înlăturarea actualei coaliţii de guvernământ, vinovată de grave crize în societate şi justiţie, de vicierea relaţiilor cu UE şi NATO. Secretul atacurilor concertate din partea puterii asupra noii creaţii politice este creşterea Opoziţiei în sondajele de opinie.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: