La data de 11 februarie a.c. s-au aniversat 15 ani de la implementarea în România a numărului unic de urgenţă 112. Potrivit unui comunicat de presă, în ţara noastră, Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă a fost înfiinţat în 2004: „Primul apel la 112 a dat şansa la o nouă viaţă. O femeie însărcinată a apelat numărul de urgenţă 112 pentru a solicita ajutor în vederea transportării la spital. A adus pe lume un copil sănătos. Asta ne dorim şi noi. Prin 112 să dăm şansa la viaţă. Să dăm şansa la viaţă, să salvăm proprietăţile şi bunurile celor aflaţi în pericol şi să avem grijă de mediul înconjurător”.
Potrivit informaţiilor furnizate redacţiei, statisticile arată că, faţă de perioada de început, în cei 15 ani, oamenii au înţeles din ce în ce mai bine rolul Numărului Unic de Urgenţă 112. Pentru a afla exact cum se poziţionează Serviciul 112, cum răspunde nevoilor cetăţenilor şi ce trebuie îmbunătăţit, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în calitate de administrator al Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, a solicitat realizarea unui studiu care să analizeze cazuistica apelurilor, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, în perioada decembrie 2017 – mai 2018. Concluziile studiului arată că Sistemul 112 este apreciat de cetăţeni, fiind considerat cel mai empatic, de încredere, eficient, profesionist şi cel mai rapid ajutor din partea statului în cazuri de urgenţă şi nu numai.
„Înainte de statistici şi studii, vă prezentăm unul dintre cele mai complexe cazuri din 2018. S-a petrecut în Timiş, pe 28 august la ora 23:45. Un bărbat a apelat numărul de urgenţă 112 pentru a anunţa că se sinucide. Nu voia să dea detalii despre locul în care se află şi ameninţa că se va sinucide dacă va auzi paşi, sirene sau dacă va vedea luminile maşinilor de intervenţie. Operatorul 112 a dat dovadă de prezenţă de spirit, empatie, răbdare şi control asupra situaţiei, reuşind să afle informaţii privind locul exact unde se afla bărbatul. În acelaşi timp, operatorul 112 comunica datele obţinute dispeceratelor agenţiilor de urgenţă. Operatorul 112 încerca să îl facă pe bărbat să se răzgândească şi, în acelaşi timp, să îl convingă că, deşi aude paşi sau maşini, nu sunt echipaje de intervenţie, ci locuitori din zonă. La un moment dat, bărbatul se aruncă. În acel moment, operatorul 112 ia decizia de a deconecta şi de a reapela imediat numărul de telefon al apelantului, astfel încât echipajele de intervenţie să se ghideze după sunetul şi lumina telefonului. În scurt timp, agentul de poliţie răspunde la telefonul bărbatului şi îi comunică operatoarei că l-au găsit şi că prezintă semne vitale. Azi, bărbatul trăieşte.”
Aflăm că în 2018, operatorii 112 au preluat 12.735.836 apeluri, mai puţine cu aproape un milion faţă de anul precedent. Apelurile de urgenţă reprezintă 45,1%, iar dintre acestea cele mai multe au fost transferate şi gestionate de Serviciul de Ambulanţă, Poliţie şi ISU-SMURD.
Din totalul apelurilor primite la numărul unic de urgenţă, 54,9% au fost pentru situaţii non-urgente. Cele mai mari procente au fost înregistrate în Mureş (68,1%), Covasna (65,8%), Vrancea (64,1 %), Gorj (64,1%), Călăraşi (63,6%) şi Argeş (63,5%). În Bucureşti, 45,1% din totalul apelurilor au fost non-urgente. Potrivit datelor statistice, reiese o medie zilnică de peste 18.000 de apeluri non-urgente.
Printre altele, în comunicat se arată că, din numărul total al apelurilor non-urgente, cea mai semnificativă situaţie este cea denumită „pocket dialing” – 63%, ceea ce reprezintă două treimi din totalul non-urgenţelor. Acestea sunt apeluri involuntare, făcute de cei care fie apelează din greşeală numărul de urgenţă, fie uită să îşi blocheze telefonul, ca urmare numărul 112 este apelat neintenţionat. Aşadar, preluarea apelurilor la numărul unic de urgenţă poate fi îngreunată de procesarea apelurilor făcute neintenţionat la numărul de urgenţă. Câteva exemple: un telefon introdus în buzunar sau aruncat în poşetă, fără a fi blocată tastatura acestuia. Procedura prevede clar că, în astfel de situaţii, operatorii 112 sunt obligaţi să asculte apelul preluat timp de 15-20 de secunde, chiar dacă de la celălalt capăt al firului nu se aude niciun sunet, apoi să reapeleze de două ori numărul de pe care s-a efectuat apelul. Pentru un astfel de apel involuntar şi care nu este efectiv o urgenţă reală se pierd timp, resurse – vitale în alte cazuri, unde poate fi vorba despre diferenţa între viaţă şi moarte. Cele mai mari procente de apeluri involuntare se înregistrează în judeţele Dâmboviţa, Teleorman, Mehedinţi, Argeş şi Covasna.
În comunicat se mai precizează că Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în calitate de administrator al Serviciului de urgenţă 112, va desfăşura şi în acest an campanii şi acţiuni de informare, pentru ca numărul 112 să fie apelat doar în cazuri de urgenţă legate de viaţă, proprietate sau mediu. (I.B.)
Comentarii