Un autor, un simbol, un patriot

Am intrat în biserica din satul Stupca, plină de săteni în frunte cu oficialităţile comunei, respectiv primarul şi consilierii de la primărie. Slujba începuse, aşa că ne-am amestecat între enoriaşi, ascultând spusele celor trei preoţi. Veniserăm un grup din Humor, în frunte cu pictorul Radu Bercea, profesorul Constantin Logigan şi învăţătoarea pensionară Zoica Drob din Capu Codrului, să participăm la o lansare de carte chiar în biserica din Stupca. La un moment dat, preotul paroh şi preotul cel tânăr i-au oferit cuvântul părintelui oaspete să rostească celor prezenţi predica. Părintele Vasile Chiorean Logigan a început să mulţumească mai întâi lui Dumnezeu că a ajuns să slujească strănepoţilor strămoşilor săi din Parohia Logig, jud. Mureş. Apoi, cu chipul blând ce răspândea lumină, cu ochii limpezi şi senini cum numai la preoţii cu mult har poţi întâlni, cu vocea sa ce parcă venea din străfundul sufletului, le-a explicat sătenilor istoria zbuciumată a parohiei Logig (unde există trei biserici, cu trei confesiuni), precum şi a întregului Ardeal. A spus apoi că cinci familii din Logig, în urmă cu peste 300 de ani, au pornit în bejenie şi s-au oprit în satul Stupca. A fost o lecţie de istorie adevărată, spusă din inimă, pe care a încheiat-o cu îndemnul de a ne uni „în cuget şi-n simţiri”. Au luat apoi cuvântul preotul paroh Leonte Galeş, care i-a urat bun venit oaspetelui şi i-a adresat mulţumirile sale pentru că a ales să-şi prezinte cartea în Stupca, profesorul Constantin Logigan a făcut o scurtă incursiune de-a lungul istoriei românilor şi în special a ardelenilor şi bucovinenilor, iar primarul comunei, Dumitru Nimiţan, a arătat că, la un moment dat, a fost călăuza autorului cărţii. Subsemnatul a făcut câteva comentarii despre monografie.

În preajma sărbătoririi a 100 de ani de la Unirea cea Mare, la Stupca a sosit un sol de peste munţi, preotul Vasile Chiorean Logigan, să prezinte o carte, trudită de sfinţia sa, „Monografia Parohiei Ortodoxe Române Logig judeţul Mureş”. Un străin s-ar întreba ce legătură are o parohie din judeţul Mureş cu satul lui Iraclie şi Ciprian Porumbescu. Această legătură a reuşit s-o facă autorul cărţii, fost păstor al enoriaşilor din Logig, care numai în acte este pensionar, pentru că şi azi este în mijlocul sătenilor şi continuă munca sa de o viaţă alături de cei trei fii ai săi, care cu toţii au păşit pe urmele tatălui lor. Părintele Vasile nu a fost şi nu este numai un om al vorbelor duhovniceşti, ci şi al faptelor. Autorul acestei admirabile monografii a străbătut drumuri grele, a studiat mii de pagini care au legătură cu satul Logig din punct de vedere istoric, geografic, arheologic, etnografic, folcloric, al legăturilor politice şi comerciale ş.a. Pentru toate acestea a fost nevoie de o muncă îndârjită şi, acolo unde nu mai putea să răzbată, nu s-a dat la o parte să scoată bani din buzunarul propriu pentru a putea obţine informaţiile de care avea nevoie. Putem da un singur exemplu: scanarea terenului pentru localizarea unor obiective aflate în pământ.

Cred că părintele Vasile a făcut un lucru poate unicat în România, într-o monografie sătească, acela de a merge pe urmele foştilor enoriaşi care, din pricina opresiunii de atunci, au trecut munţii şi s-au stabilit în Bucovina la sfârşitul secolului al XVII-lea. Şi nu numai atât, dar a urmărit şi evoluţia personalităţii mai multor logigani bucovineni de-a lungul timpului şi până acum. Un profesor, Dimitrie Logigan, a fost un înflăcărat luptător pentru Unirea cea Mare. Despre Logiganii bucovineni mărturie stau numeroase cruci din cimitirul satului care au scris pe ele acest nume. Mărturie au fost, chiar acolo în biserică, numeroşi credincioşi cu acelaşi nume. Părintele Vasile Chiorean Logigan, aflat în faţa enoriaşilor ca un simbol al neamului românesc, a demonstrat că românii au migrat de-a lungul vremii dintr-o parte în alta în interiorul ţării lor. I se cuvin mulţumiri din tot sufletul că a venit pe meleag bucovinean.  Un oaspete drag, un patriot de seamă şi ne bucurăm că munca sfinţiei sale rodeşte şi în Bucovina.

România Mare

E pământul transilvan,

Ori pământ bucovinean,

Orişiunde noi ne-am duce,

Toţi purtăm aceeaşi cruce!

 

Celor cu numele de Logigan

Nu ştim care-a fost pricina

De-au migrat în Bucovina,

Dar aicea de-au venit

Numele şi l-au cinstit.

GHEORGHE SOLCAN,

Gura Humorului

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: