Ioan Bălan, în Parlament, explică cum Guvernul a blocat multe investiţii din cauza OUG 114/2018 şi pune în dificultate firme de construcţii:

S-au acordat contracte la un anumit nivel al preţurilor pentru materiale de construcţii şi la un alt nivel al costurilor cu forţa de muncă

…Iar astăzi nu există o bază legală clară pentru a modifica aceste costuri

Deputatul PNL de Suceava Ioan Bălan a sesizat, miercuri, printr-o declaraţie politică, că efectul OUG 114/2018 emise de Guvern la sfârşitul anului trecut a dus la blocarea multor investiţii, pentru că aceasta introduce noi niveluri de salarizare pentru firmele de construcţii, fără însă să precizeze cum vor putea fi modificate, ceea ce înseamnă că firmele care au contractele semnate vor lucra în pierdere.

Deputatul sucevean arată că prin Ordonanţa nr. 114/2018, Guvernul a luat decizia ca de la 1 ianuarie 2019 salariul minim brut din sectorul construcţiilor să fie mai mare decât pentru alte sectoare de activitate, adică de 3.000 de lei, faţă de 2.080 de lei cât este pentru celelalte domenii.

„Chiar dacă s-a urmărit să creeze o mai mare atractivitate pentru lucrătorii din acest sector şi pentru reducerea deficitului de forţă de muncă, Guvernul a uitat complet că această măsură va crea mari dificultăţi pentru lucrările de investiţii aflate în derulare. Ordonanţa nu a prevăzut nicio măsură tranzitorie sau vreo cale de urmat pentru constructori sau pentru administraţiile publice locale care au încheiat deja contracte în anii 2016 – 2018, la costuri estimate pe un alt nivel al salariilor, adică atunci când salariul minim era de 1.050 de lei, de 1.250 de lei sau 1.450 de lei” a spus Bălan.

Liderul liberal a explicat că, după majorarea salariului minim din construcţii la 3.000 de lei, cele mai multe investiţii sunt în impas, pentru că nici autorităţile publice contractante – primării, consilii judeţene sau beneficiari de fonduri europene – şi nici firmele de construcţii nu ştiu ce să facă pentru a acoperi aceste costuri suplimentare.

„Este cu totul neclar dacă se modifică sau nu contractele, dacă rămân la acelaşi nivel sau Guvernul suplimentează valoarea lor. Mai pe româneşte, s-au acordat contracte la un anumit nivel al preţurilor pentru materiale de construcţii şi la un alt nivel al costurilor cu forţa de muncă, iar astăzi nu există o bază legală clară pentru a modifica aceste costuri. Nimeni nu ştie cine şi cum va acoperi creşterea salariului minim din construcţii. Aşadar, o altă măsură implementată pe repede înainte, fără să se ia în calcul toate consecinţele pe care le generează şi fără să se prevadă clar ce trebuie să facă autorităţile publice” a spus Bălan.

În aceste condiţii, deputatul sucevean a cerut  Ministerului Finanţelor Publice, autorul principal al Ordonanţei nr. 114/2018, să adopte o bază legală foarte clară pentru implementarea salariului minim de 3.000 de lei pentru contractele aflate în derulare, fie că sunt finanţate de la buget, fie că sunt susţinute din fonduri europene nerambursabile.

El cere MFP să emită instrucţiuni către administraţia locală şi beneficiarii de fonduri europene, pentru ca toţi să ştie şi să poată implementa noile măsuri.

„Până la adoptarea acestor noi reglementări, toate lucrările bat pasul pe loc, pentru că nimeni nu ştie cum să acopere noile costuri şi cum să facă ca să respecte legea” a conchis Ioan Bălan. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: