Firea lucrurilor

Pare-se că aşa se poartă când se merge la Poartă. Primarele sau vicele (al său ori al celorlalţi, după caz), când pogoară la Bucureşti, la vreun minister sau comisie, îşi face câte-un autoportret (nu-i chiar selfie, că pe buton apasă ţiitorul de servietă, un obscur azi care are însă oarece şanse de-a ajunge şi el cândva om mare) spre a ilustra raportul pe care ulterior îl dictează presei obiective cu dumnealui. Deunăzi însă, chiar şi pe sticlele cele naţionale (care în mod obişnuit ignoră prezenţele solilor din provincie pe înaltele scări ale capitalei), fu transmisă o interesantă poză de grup, cuprinzând laolaltă primari asociaţi în organizaţia nepartinică de primari, dar totodată primari disociaţi politic, mereu în interes/ campanie (depinde de perspective) de făcut bine pentru comunităţile pe care le reprezintă. Se pozară ei aparent calmi şi frumoşi, deşi c-o falcă-n cer şi una-n pământ, înainte sau după ce-au cerut de la buget, pentru târgurile lor, parale ca-n vest. Ca o dovadă, aşadar, că democraţia noastră, nemaifiind ea chiar tinerică, e funcţională, s-a vădit firesc ca între opozanţii Guvernului astfel reuniţi să fie, în poză, pe scări, inclusiv alde Firea şi Negoiţă, atleţi ai partidului de la putere. Inclusiv ca semn că n-au putere în partidul lor, deşi (sau poate tocmai de aia) acesta e mare resursă de cadre (iată că deja a băgat doi foşti premieri de-ai săi în Pro România). Apoi să nu uităm că la o zi după poza pe scări, primarii s-au dus să negoiţeze cu premiera dragă dlui Dragnea. Care domn, maaare domn!, pe când supusa sa cică mai negoiţa, el deja îşi scria la Facebook directiva. Ca s-o ştie toată lumea, de la primar la opincar. Asta o fi firea lucrurilor?!