Anuala 2018 în ianuarie-februarie 2019 la Suceava

Expoziţia anuală a membrilor UAP, filiala Suceava, de la Galeria de Artă „Ion Irimescu” Suceava expune şi în luna ianuarie a acestui an, aşa cum ne-a obişnuit deja, noutăţile realizate pe parcursul anului 2018 de 25 de artişti, membri ai acestei filiale, Iulian Asimionesei, Gabrel Baban, Sorin Baciu, Constantin Ungureanu Box, Ovidiu Buzec, Loredana Mihaela Ceică, Cătălin Alexandru Chifan, Oana Chilariu, Ioan Coţofan, Emilian Adrian Gavrilean, Georgeta Gheorghiu, Eugenia Goraş, Viorica Gridinoc, Dan Grigoraş, Oana Ruxandra Hrişcă, Marcela Larionescu, Niculai Moroşan, Viorica Ana Moruz, Mihai Pînzaru PIM, Puşa Pîslaru, Daniel Pintilei, Lucia Puşcaşu, Dumitru Rusu, Camelia Rusu Sadovei şi Vasile Anghel Siminiuc.

În primul rând menţionez faptul că lucrările de artă trebuie văzute, înţelese şi judecate printr-o concepţie estetică complexă, luând în consideraţie convingerile artistice ale creatorilor. Cunoaşterea artistică înseamnă un proces de descifrare a limbajului şi de continuă descoperire prin efort şi căutări proprii, iar artiştii care expun cu această ocazie sunt reale exemple de talent şi devotament faţă de artă.

Prin urmare, Iulian Asimionesei este stăpân pe modalitatea de definire a spaţiului cu ajutorul culorii, stabilind distanţele pentru o proporţie optimă cu ajutorul tonalităţilor diferite de culori. Artistul exprimă profunzimea utilizând o eminentă gradare a nuanţelor ce patronează această metamorfoză şi înrudeşte preţioasele valori de culoare sub iscusinţa mâinii sale.

Peisajele lui Gabrel Baban dovedesc o observaţie pătrunzătore ce nu reprezintă doar copii după natură, ci sunt creaţiile sale în sensul cel mai strict cu putinţă. Sensul elaborat cu efort din toată sârguinţa sufletească, oferă viaţă imaginii şi astfel nu se mai limitează la ideea simplă de reproducere, ce îi oferă autenticitate.

Sub penelul lui Sorin Baciu, materia se metamorfozează afectiv, încărcându-se de un lirism calm şi dens. În lucrarea sa intitulată Moaştele preacuvioasei aşteptări, construcţia coloristică se prezintă a fi admirabil de bine închegată, sensibilă şi nuanţată. Culoarea, penelul său o aşterne în trăsături constructive care iau direcţia poziţiei ocupate de obiecte în spaţiu şi contribuie la soliditatea structurii liniare şi la evocarea prin sugestie a spaţiului. Din compoziţie ne atrage puternic imaginea craniului, iar cultul şi magia legate de acesta au ca punct de plecare omologarea sa cu centrul vital al omului şi cu bolta cerească. Iar în loc de pânza clasică găsită în majoritatea naturilor statice executate în atelire avem de această data sub o înfăţişare mistică şi atent studiată acei monstruleţi, le zic eu, caracteristici stilului artistului, monstruleţi pe care îi vom regăsi şi în alte lucrări de ale sale. Arta şi filosofia se întâlnesc apoteotic în viaţa şi creaţiile artistului, iar acest fapt ne reţine şi ne mişcă atât la nivel cognitiv cât şi la nivel spiritual.

Sinceritatea de care dă dovadă Constantin Ungureanu Box are un puternic rol de autoexprimare, unde atitudinea estetică nu ezită să fie plină de pulsaţie şi prin excelenţă activă. Aşadar, nu mă surprinde faptul că artistul a evitat monotonia oferind un volum consistent şi o formă abreviată, în sensul că detaliul se topeşte cu forma esenţială. Unul dintre lucrurile pe care eu le apreciez este faptul că deşi Constantin Ungureanu Box se desfăşoară în spaţii atemporale, tensiunea spirituală nu suferă nicio scădere din intensitate.

Ovidiu Buzec abordează o manieră de exprimare impulsivă, unde totul este într-o frământată mişcare spre o prefacere sau refacere sufletească, pictura sa dobândind o distincţie interesantă. Artistul îşi are paleta sa şi mânuieşte abil pensula, cu gesturi largi, într-o gamă de culori restrânse, dar cu un elan tehnic superb. De această dată ne aduce în prim plan flori ce ne aruncă spre armonie, pasiune, ideal, puritate şi frumuseţe, reprezentate foarte atent în stilul său de neconfundat.

Loredana Ceică ne apare cu o dorinţă înfierbântată de a transpune abundenţa coloristică a motivelor tradiţionale, de această dată cu reprezentarea detaliată a motivelor populare ţesute pe un covor tradiţional se asimilează unui act demiurgic. Covorul reprezintă întotdeauna un cosmos organizat. În reprezentarea lucrării, artista a prevăzut foarte bine ideea conform căreia în desenele covoarelor româneşti, ca şi în ornamentica ştergarelor sau straielor tradiţionale, găsim silueta, uneori extrem de stilizată şi întregi analogii magico-simbolice ale străbunilor noştri, dar şi figurile geometrice de tip simbolic (triunghiul, rombul).

Cătălin Alexandru Chifan trece de la tonuri grave, creionate atent, la subtilitatea melancolică a acuarelei care relevă misterul creaţiei, iar acest joc îndrăzneţ ne ajută să descoperim că într-un artist pot sălăşlui simţiri atât de contrastante. El însufleţeşte lucruri cu propria viaţă şi drept răsplată primeşte energie, un nou flux creator ce îi dă putere şi îi resuscitează seva creatoare.

Oana Chilariu ne prezintă o putere mare de observaţie, răbdare şi perseverenţă, adâncite de sentiment şi de o deosebită sensibilitate pentru culoare şi proporţii. Maniera sa de lucru ajută la elaborarea formei sensibile a materiei, dacă este coordonată de dinamismul vieţii personale şi este în întregime dominată de impulsurile interioare.

La baza artei lui Ioan Coţofan stă o mare modestie şi o dăruire totală. Având o structură de originalitate calmă ce exclude emfaza, artistul ne comunică bucuria, exuberanţa vieţii, reuşind să proiecteze un cadru idilic de visare, de contemplare, utilizând culori calde ce se împletesc magistral, conferind inevitabil trăiri de bunăstare şi măreţie. Lumina rafinată care se răsfrânge în culorile sale devine senină şi determină blândeţe şi grandoare, iar printre meritele picturii artistului aş putea menţiona şi o fineţe aparte, o delicateţe a detaliului. Prin urmare, nu întâlnim în pictura sa nimic care să stârnească şocul vizual, ci doar se prezintă un univers calm, cumpănit, de o perfectă organizare şi soliditate interioară.

Pe Emilian Adrian Gavrilean fantezia îl poartă în lumea ideilor şi a imaginilor pe care le zugrăveşte ca o mărturie a celor întâmplate şi văzute şi nu se îndepărtează de la realitate, care rămâne pentru el cel mai loial izvor de inspiraţie, ci păstrează materialitatea naturii, fiind puternic impresionat de puterea creatoare a acesteia. Creaţia sa este singulară prin culoare, reproducere şi sugestie, nu se limitează la a copia fidel realitatea, ci o metamorfozează, folosind o nouă ordine, o nouă expresie.

Simpatia artistei Georgeta Gheorghiu pentru tehnica suprapunerii culorilor prin transparenţă, pe care o mânuieşte cu abilitate, perseverenţă şi meticulozitate, oferă o picturalitate aparte suprafeţelor. Tablourile sale sunt trăite, elaborate natural din adâncul sufletului şi al unei logici plastice coerente ce-şi dovedeşte sănătatea prin forţa cu care reuşeşte să îşi transmită atât mesajele, cât şi emoţiile.

Eugenia Goraş este o artistă constantă, stabilă, autodidactă şi fidelă stilului ei. Tapiseria expusă în cadul acestei expoziţii de Eugenia Goraş este doar una din numeroasele sale lucrări care constituie o mărturie clară a adevărului estetic care îi ghidează existenţa.

Acuarela Veronicăi Gridinoc a fost dezvoltată într-un mod particular, tuşele sunt mai curând indicaţii decât enunţuri categorice, prin urmare pânza chiar poate servi drept element de legătură între tuşele separate de culoare, unde tranziţiile de la o zonă la alta sunt fluide şi nu permit pierderea senzaţiei de material. Artista accentuează latura emoţională a lucrării de artă, a armoniei culorilor, a pitorescului absorbit de peisaj, a misterului luminii prefigurând un peisaj mai curând imaginative, în care fantezia joacă un rol mai mare decât trăirea nemijlocită a naturii

Dan Grigoraş îşi proiectează propria viziune asupra lumii reflectată în tablourile sale, care sub privirea atentă şi dibăcia mâinii prind sens. Într-un mod natural şi firesc pentru artist, tot ceea ce înfăptuieşte constituie sentiment şi intuiţie. De această dată ni se înfăţişează un inspirat omagiu adus lui Constantin Brâncuşi, în care artistul a contopit atât portretul cu iz contemporan al lui Brâncuşi, cât şi stilizarea a două din capodoperele sale, şi anume „Coloana infinitului” şi „Cocoşul şi muza”. Ca în orice construcţie plastică autonomă, compoziţia este crucială şi se manifestă printr-o rânduială savantă, de adâncime şi proximitate, pe şarpanta căreia se articulează elementele de figuraţie, solid şi uneori vehement afirmate.

Oana Ruxandra Hrişcă experimentează cu dăruire un tip de meditaţie contemplativă ca fiind o plăcere spirituală, ascetică, intens supravegheată şi îndrumată de o putere divină. Artista îşi eliberează energia creatoare simţind totodată un puternic ataşament faţă de sacralitate, totul finalizându-se sub mirificul travaliu dătător de speranţă şi lumină. Avem prezentă crucea, unul din simbolurile fundamentale ale creştinismului. Ea simbolizează în fapt ideea Centrului şi a direcţiilor sau a liniilor de forţă care pleacă de la acest Centru. Ea este un model al totalităţii cosmosului, dar şi al omului cu mâinile desfăcute. Ea este înainte de toate un simbol al lui Iisus Hristos, al supliciului crucificării Sale, dar şi al miracolului Învierii.

Marcela Larionescu îşi exprimă bucuria spiritului trăind emoţia superioară a participării active la esenţă cu ajutorul tapiseriilor. Astăzi ne aduce în prim plan un „el” şi o „ea”, o armonie a îmbinării iubirii şi fidelităţii transpusă atât de profund în tehnica tapiseriei.

Sporirea calităţii existenţei este strâns legată de integrarea artei în reţeta practică a vieţii, iar artistul Niculai Moroşan ştie, simte şi reuşeşte să exprime corect ecourile sensibilităţii prin vibraţiile atmosferei. De această dată ne-a făcut o deosebită surpriză şi a expus pe simeze un tablou ce o înfăţişează armonios pe fiica artiştilor Oana Ruxandra Hrişcă şi Cristi Creangă. Niculai Moroşan a surprins toate detaliile esenţiale, trăsăturile definitorii ale chipului de copilă suavă, expresivă şi inteligentă, poziţia corpului, chipul, cromatica… Toate se pliază nespus de bine pe placul copilei. A fost o adevărată surpriză.

Viorica Ana Moruz ne sugerează cu pregnanţă materialitatea specifică obiectelor, cărora le conferă o consistenţă atipică, bine conturată de stilul său special şi inconfundabil de a picta, de a scoate formele în evidenţă prin jocul liniilor sinuoase care reliefează şi unduiesc compoziţiile. Lucrările sale ce transmit temperamentul echilibrat şi viguros ne invită la un joc vizual expresiv şi deosebit.

 Mihai Pînzaru PIM ne încântă ca de fiecare dată cu ilustraţii caricaturizate şi semnificativ bogate în înţeles. Dar astăzi ne-a surprins cu patru lucrări ce aduc aminte de poetul Nicolae Labiş, de profunzimea poeziiilor sale şi de cruntul adevăr.

La Puşa Pîslaru Ionescu desfătarea stilului prins într-o patriarhală imagine a lumii, prelucrează amănuntul, subordonându-l întregului pictural prin încercarea redării echilibrului materiei. Artista reuşeşte să exprime în natura moartă sentimentele cele mai elevate şi intenţiile cele mai adânci ale naturii sale. Ea selectează şi recombină trăsăturile selectate, punând în acţiune imaginaţia sa creatoare, fantezia sa artistică. Combinaţia de subtilitate şi forţă, de claritate şi articulare a elementelor constituie o trăsătură definitorie în creaţia Puşei Pîslaru Ionescu, totul ducând către o pictură conştiincioasă şi trainică. Se observă predilecţia artistei în redarea sensibilă a florilor şi evidenţierea jocului acestora dintre aparenţă, esenţa delicată şi sursa efemeră.

Daniel Pintilei se prezintă a fi extrem de atent, riguros, tratând cu seriozitate problemele legate de ritmicitate, flexibilitate şi forţă modelatoare, unitatea şi ordinea fiind evidente în compoziţiile artistului. Pânzele sale cuminţi, atent studiate şi distinse cu un bun gust înnăscut captează graţia clipei şi degajă un sentiment de solitudine şi armonie.

Lucia Puşcaşu vădeşte o largă comprehensiune pentru universul uman. Dispunând de un simţ fin al fizionomiilor, reţine pe pânză numai acele trăsături ale chipului uman asupra cărora şi-a pus cel mai pregnant amprenta viaţa interioară a modelului, caracterul său individual. Ochiul asimilează în mod independent, intuitiv şi inconştient voinţa artistei, iar logica sa reuşeşte să ofere anumite consideraţii temei propuse. Toată sensibilitatea tactilă şi dexteritatea se concentrează asupra reprezentării.

Pictura lui Dumitru Rusu realizată în tehnica acuarelei prezintă o atmosferă cu clarităţi luminoase, transpusă fluid, transparent şi cu o fineţe aparte, dezvăluind un desenator desăvârşit ce acordă stilului său un interes predominant al liniei şi formei. Sentimentul imprimat lucrărilor are un caracter individual, o structură formală şi concretă. Armoniile sale au darul să subjuge şi să farmece pe privitor, emanând un lirism memorabil. Reacţia artistului naturală şi intuitivă în faţa mediului exterior prezintă o înlănţuire divizată în mai multe fragmente ale realităţii, ce se acumulează într-un tot unitar complex şi plăcut închegat, învăluind rapid surprinderea acelei realităţii, dar cuprinsă de o reală prospeţime.

În arta Cameliei Rusu Sadovei există un tip de inteligenţă a pasiunii, a pasiunii emancipate sub egida şi controlul raţiunii, înnobilate şi umanizate de aceasta. Se evidenţiază printr-o sensibilitate aleasă, acest fapt remarcându-se prin coloritul delicat, fineţea formelor şi prin contrastele enigmatice. Artista redă lumea cu ajutorul unor mijloace receptive, în care fineţea ochiului excelează şi înglobează o semiotică poetică nouă ce desăvârşeşte sensibilul natural.

 Vasile Anghel Siminiuc se delectează cu natura şi surprinde echilibrul interior al peisajului, dobândind o uşurinţă, o structuralitate definitorie. Ne vrăjeşte prin energia cu care amestecă pasta densă ce îi oferă o formă concretă direct pe pânză, punând cel mai bine în evidenţă amintirile desăvârşite.

Lucrările de artă presupun talent şi geniu ce necesită cultivare prin exerciţiu şi cugetare. Scopul artei este unul bine evidenţiat, acela de a trezi sentimente mocnite, pasiunile, înclinaţiile, dar şi de a lăsa liberă imaginaţia.

DELIA IOANA LEIZERIUC, critic de artă

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei:

Niciun articol găsit.