Primul transplant de os a fost efectuat cu succes la Spitalul Judeţean

> Dr. Răzvan Bandac: S-a folosit pentru prima dată alogrefă osoasă umană conservată, importată de la Banca de Ţesuturi

 Răzvan Bandac, şeful Secţiei de Ortopedie din Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava, a anunţat, miercuri, că a fost realizată, în premieră pentru SJU Suceava, o intervenţie chirurgicală pentru o fractură pe un os tumoral la tibie, la care s-a folosit pentru prima dată alogrefă osoasă umană conservată, importată de la Banca de Ţesuturi de la Spitalul Colentina din Bucureşti.

Potrivit acestuia, intervenţia chirurgicală a fost la un pacient în vârstă de 60 de ani care a căzut şi a suferit o fractură de platou tibial, în zona genunchiului, iar în urma radiografiei s-a constatat o absenţă osoasă pe o distanţă de 10 cm.

„S-au făcut investigaţii multiple, examen tomografic simplu şi 3D care a pus în evidenţă o formaţiune tumorală şi au început coordonările cu Banca de ţesuturi. Operaţia a fost un succes, a durat cam două ore şi jumătate. Echipa a fost formată din dr. Grămadă, subsemnatul şi dr. Ştreangă. S-a excizat tumora în totalitate, s-a grefat cu bucăţi din capete femurale şi, ulterior, s-au pus două plăci, una pe interior şi una pe exterior, din titan, astfel încât genunchiul s-a stabilizat complet, urmând, sigur, o scurtă imobilizare de trei săptămâni şi recuperare – kinetoterapie activă” a spus Bandac.

El a menţionat că pacientul s-a externat marţi în stare bună, fără niciun fel de probleme.

Potrivit lui Bandac, Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava este singurul spital judeţean, cel puţin din Moldova, acreditat pentru proceduri de transplant, ceea ce este important atât pentru SJU Suceava, cât şi pentru regiune.

El a explicat că Spitalul Judeţean Suceava, respectiv Secţia de Ortopedie şi Secţia ATI, au acreditare pentru efectuarea de transplant de organe şi ţesuturi, iar Secţia de Ortopedie a intrat în acest program naţional în anul 2016.

„A fost o ascensiune şi o bătălie, pentru că este foarte greu să fii acreditat să faci transplant de ţesuturi, în speţă ţesut osos şi ligamentar sau tendinos” a spus Bandac, care a mulţumit managerului Vasile Rîmbu pentru că a asigurat logistica necesară, directorului medical, dar şi dr. Andrei Nica, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Transplant şi responsabilul Băncii de Ţesuturi de la Spitalul Colentina, datorită căruia se fac aceste proceduri la Spitalul Judeţean Suceava.

El a arătat că dr. Nica, după ce a analizat activitatea Secţiei de Ortopedie a SJU Suceava, i-a transmis, în 2014, medicului Răzvan Bandac, că va trebui să se ocupe să realizeze un centru de recoltare şi de transplant al ţesuturilor.

La vremea respectivă se făceau în medie 100 de protezări de şold pe an, acum numărul lor fiind de circa 200 şi că există potenţial enorm pentru prelevare de ţesuturi necesare lumii medicale pentru a face operaţii mai complexe.

„Operaţii mai complexe sunt atunci când ai o structură osoasă sau ligamentară deficitară, cu mari probleme, la care, pe lângă faptul că trebuie să intervii şi să reconstruieşti acel ligament sau acea structură osoasă, de multe ori nu poţi face faţă cu structurile proprii ale organismului respectiv, adică autotransplant, ci să faci alotranplant, să foloseşti ţesut de la o altă persoană, care a fost conservat în prealabil la o bancă de ţesuturi. Folosim acest tip de alotransplant în momentul în care suntem depăşiţi din punct de vedere medical, chirugical pentru a face o operaţie în siguranţă, că nu avem destul stoc osos sau ligamentar la acel pacient, iar atunci trebuie să apelăm la o bancă, la fel cum se aplează la banca de sânge sau de organe, pentru a face acea operaţie cu succes” a explicat Bandac.

Medicul a mai arătat că acreditarea a fost obţinută în decembrie 2015, iar din noiembrie 2016 a fost şi finanţat acest program, începând recoltările, opt în prima lună, de capete femurale, care se recoltează la protezele de şold, se prelucrează şi se trimit la Banca de Ţesuturi.

Totodată, s-au făcut şi primele două autostransplanturi ligamentare şi osoase.

„Noi suntem nu numai receptori, ci şi donatori. Noi trebuie să donăm, de la pacientul viu, ţesut osos care se aruncă în mod normal în timpul protezării după o fractură de col femural sau o coxartroză; se prelucrează la noi. Se investighează acel pacient ca să nu existe dubii cu privire la posibilitatea reinfectării unui pacient cu o infecţie hepatică sau cu HIV. Se fac probe extrem de costisitoare” a spus Bandac, menţionând că astfel se trimit în siguranţă capetele femurale.

În anul 2017, din cauza lipsei de finanţare, s-au făcut doar şapte recoltări, dar s-au efectuat 40 de autotransplanturi şi alte 38 în 2018, efectuându-se 15 proceduri de recoltare.

El a explicat că autotransplantul osos se foloseşte în principal pentru leziunile osoase ce necesită o cantitate mică de grefă, iar autotransplantul ligamentar presupune înlocuirea ligamentului rupt cu un alt ligament care este recoltat de la acelaşi pacient. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: