O săptămână fastă din calendarul Bucovinei

Era prin iarna lui 1956. Ger. Troiene. Viscol. Dar apoi s-a înseninat şi porţile cerului s-au deschis. Pe 29 ianuarie, în casa Minodorei şi a lui Ioan Vişniec din Rădăuţi, a venit pe lume un Făt-Frumos cu stea în frunte, cu numele Matei. Peste numai patru zile, pe 2 februarie, în familia Elenei şi a lui Dumitru Rusu, tot din Rădăuţi, s-a născut al cincilea copil, cu numele Ştefan, un viteaz cu argint viu în braţele şi în trupul său, pirpiriu la început şi oţelit prin îndelungi exerciţii şi antrenamente.

Ştefan şi Matei au fost colegi la Şcoala Generală Nr. 4 din Rădăuţi (astăzi „Regina Elisabeta”) în perioada 1963-1971. Originea socială şi situaţia materială a familiilor din care proveneau cei doi copii le-au hotărât traseul în viaţă. Cu tata funcţionar şi cu mama învăţătoare, având doar o soră mai mică, Matei s-a putut dedica de mic preocupărilor spirituale, intelectuale şi artistice. Având la dispoziţie cărţi şi prieteni iniţiaţi în cultură, Matei a deprins de mic gustul pentru lectură şi chiar din clasele primare a început să scrie şi să publice, activităţi care au devenit şi mai intense în anii 1971-1975, când a ajuns elev la Liceul Nr. 2 Rădăuţi (astăzi Colegiul Tehnic), unde  fost a fost colaborator şi animator principal al revistei „Lumina”, pentru care a realizat şi numeroase schiţe şi ilustraţii grafice.

Într-o scurtă prefaţă la volumul de poezii „Oraşul cu un singur locuitor”, publicat în 2004, Matei îşi aminteşte cât de îndrăgostit a fost de poezie încă din copilărie: „Timp de 20 de ani am iubit-o… De la vârsta de 11 ani am iubit-o când am scris prima poezie şi am publicat-o într-o revistă şcolară la Rădăuţi… Ca un nebun am iubit-o, ani şi ani de zile, zi şi noapte. Dormeam cu ea în gând, sufeream pentru fiecare cuvânt scris… Iar după fiecare poem izbutit sufeream şi mai mult întrucât mi se părea că nu schimbă imediat şi în mod radical mersul istoriei şi faţa lumii,  aşa cum consideram normal că trebuie să se întâmple cu poezia”.

Dragostea pentru poezie continuă şi pe timpul studiilor universitare la Facultatea de Filosofie şi Istorie a Universităţii din Bucureşti (1976 – 1980), unde se numără printre membrii fondatori ai Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu. După stabilirea definitivă în Franţa în 1989, unde lucrează la Secţia Română de la Radio France Internationale, pasiunea pentru poezie se transferă asupra teatrului, astfel că la cele patru volume de poezii („La noapte va ninge”, „Oraşul cu un singur locuitor”, „Înţeleptul la ora de ceai”, „Poeme ulterioare”) se adaugă peste 40 de piese de teatru, romane şi volume de eseuri, publicate în limbile franceză şi română. Piesele sale de teatru, traduse în peste 20 de limbi, sunt jucate în peste 40 de ţări de pe toate continentele, Matei Vişniec fiind considerat „cel mai important autor dramatic al momentului”, cu cele mai multe piese de teatru jucate, nu numai în ţara noastră, ci şi în lume.

Recunoaşterea meritelor sale s-a concretizat în decernarea, de mai multe ori, a Premiului pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor, a  Premiilor Uniter, a Premiului pentru Dramaturgie al  Academiei Române, în timp ce în Franţa a fost recompensat cu Premiul European acordat de Societatea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici pentru întreaga sa activitate, iar, în luna noiembrie 2018, Ministerul Culturii din Franţa i-a acordat titlul de „Cavaler al artelor şi al literaturii”, titlu atribuit personalităţilor care s-au remarcat prin creaţiile lor în domeniul artistic sau literar, prin contribuţia la influenţarea artelor şi literaturii în Franţa şi în întrega lume.

Cu totul altul a fost drumul pe care a trebuit să îl parcurgă Ştefan Rusu. Dacă Matei Vişniec s-a putut dedica preocupărilor de ordin spiritual, Ştefan,  dintr-o familie săracă, cu 6 copii în total, cu mama casnică şi cu tatăl câştigând destul de puţin ca muzicant, a fost absorbit de grijile materiale, de nevoile trupului. S-a bucurat când, în primăvara lui 1966, a fost admis la Asociaţia Sportivă „Metalul” din Rădăuţi, unde primea o masă pe zi şi ceva echipamente sportive. Sub îndrumarea antrenorului emerit Virgil Gherasim, printr-o muncă asiduă, prin voinţă şi perseverenţă, Ştefan Rusu şi-a fortificat trupul şi a început să obţină succese după succese în competiţiile de lupte greco-romane, astfel că a fost cooptat în vestitele cluburi centrale Dinamo şi Steaua din Bucureşti, unde şi-a continuat antrenamentele şi succesele. El însuşi mărturisea recent că de luni până vineri făcea câte trei antrenamente pe zi, sâmbăta două şi duminica unul. Dimineaţa făcea exerciţii de forţă, ridicând câte 25 de tone, iar după-amiaza se lupta zilnic cu câte cinci parteneri.

În cei peste 20 de ani de activitate sportivă a susţinut 2464 de meciuri oficiale la campionatele olimpice, mondiale, europene, balcanice şi naţionale, încununate cu 68 de medalii, dintre care 13 de campion naţional la lupte greco-romane. La olimpiade a primit o medalie de aur şi titlul de campion olimpic în 1980 la Moscova, a ocupat locul ll în 1976 şi locul lll în 1984. La campionatele mondiale a cucerit 3 medalii de aur, două de argint şi una de bronz, iar la cele europene,    6 medalii de aur, una de argint şi una de bronz. Prin aceste rezultate, „Ştefan Rusu a devenit cea mai strălucitoare stea internaţională a luptelor româneşti din toate timpurile” (Gheorghe Schipor).

Amândoi cetăţeni de onoare ai municipiului Rădăuţi, apreciaţi şi premiaţi şi pe plan judeţean, Ştefan Rusu şi Matei Vişniec sunt de fapt cetăţeni de onoare ai României, reprezentanţi în lume ai celor mai înalte valori şi potenţe creatoare naţionale.

Cum se apropie zilele de 29 ianuarie şi de 2 februarie şi le mai adaugă câte o petală în corola vârstei, se cuvine să le urăm amândurora „La mulţi ani!” şi să le spunem că suntem bucuroşi să-i ştim printre noi şi că ne mândrim cu ei.

         TRAIAN REI 

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!