Un pictor de front – Aurel Băeşu – Portrete

Între activităţile dedicate Centenarului Marii Uniri la Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni, „Un pictor de front. Aurel Băeşu (1896-1928). Portrete” – demers expoziţional iniţiat de Complexul Muzeal Judeţean Neamţ şi realizat în colaborare cu muzeul nostru, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional Cotroceni, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Complexul Muzeal Judeţean „Iulian Antonescu” Bacău şi colecţionari particulari – a avut un etos deosebit, înfăţişând privirilor noastre atonice şi obosite de iureşul vieţii de acum o viziune clară, de o deosebită fineţe şi sensibilitate, dar şi puternică şi nobilă, a unei Românii cu adevărat frumoase, plină de sevele unei vitalităţi milenare şi tinere deopotrivă.

De sorginte din molcoma noastră aşezare nord-moldavă, absolvent al Şcolii de Belle Arte din Bucureşti, cursant al Academiei de Arte din Roma, adoptat la finalul scurtei şi efervescentei sale vieţi de distinsa urbe voievodală a Petrodavei, Aurel Băeşu reprezintă pentru noi un reper fundamental, o oază de regăsire de sine, de bucurie, pace şi înălţare sufletească. Oricând ni se oferă prilejul, găzduim în expoziţii, alături de lucrările pe care avem bucuria să le deţinem în patrimoniul muzeului nostru, creaţiile acestui mare artist.

Tematica acestei expoziţii a circumscris, potrivit concepţiei artistice a curatorului, dr. Mihaela-Cristina Verzea, director adjunct al Complexului Muzeal Neamţ, desene şi studii de portret de mare expresivitate, realizate de Aurel Băeşu pe front (fie înrămate, fie amplasate în cele trei vitrine), precum şi minunate lucrări de pictură, portrete, de o mare diversitate a vârstelor, fizionomiilor, tipologiilor.

În Primul Război Mondial, Statul major al Armatei Române a trimis un grup de artişti pe front pentru a imortaliza scene de luptă, portrete, pentru a ilustra vitejia şi eroismul armatei române, în vederea organizării unui viitor muzeu militar. În grupul acestor artişti se numărau, printre alţii, pictorul Aurel Băeşu şi sculptorul Ion Jalea – acestuia, în timp ce realiza o schiţă, o schijă i-a retezat braţul stâng. De altfel şi lui Băeşu condiţiile vitrege de pe front i-au agravat boala de plămâni ce avea să-i fie fatală.

 Pentru orice om, războiul este o experienţă capitală, iar pentru un creator de artă consecinţele sunt nebănuite. Tânărului pictor consacrat, Aurel Băeşu, atrocitatea războiului îi aduce traume de ordin moral, maturizarea bruscă şi îi preschimbă idilicul unei structuri afective senine şi luminoase în obscurul unei viziuni sumbre asupra existenţei umane.

 Deşi tematica războiului nu a fost agreată de artist şi nu a realizat multe lucrări legate de ea, desenele lui poartă amprenta talentului său de excepţie. În expoziţia la care ne referim, acestea au ocupat un loc distinct. Prin ele, ca şi prin celelalte lucrări reunite cu acest prilej, transpare aspectul bivalent al temei războiului. Pe de o parte, avalanşa sa nimicitoare ce-i afectează pe toţi, copii şi maturi, tineri şi vârstnici, oameni de rând şi elite, curmând vieţi, frângând inimi, ştirbind integritatea umană, cernind frumuseţi, smulgându-i unul de lângă altul pe cei ce se au dragi, pe cei ce sunt unul altuia de neînlocuit. Pe de altă parte, în vreme de război se vădesc caracterele umane, la vremi de cumpănă ies la iveală calităţi lăuntrice sau defecte nebănuite până atunci, se oţelesc voinţe, se conturează mai pregnant personalităţi, se modelează conştiinţe.

Sedusă de o falsă opulenţă şi tihnă a biologicului şi mentalului desacralizat, umanitatea atrage asupra ei focul pustiitor, mistuitor şi purificator al războiului, precum o vegetaţie uscată şi istovită, pentru că a abdicat de la singura luptă pe care ar trebui să o ducem zi de zi, în primul rând cu noi înşine, pentru a ne zidi, material şi spiritual, întru înnoirea vieţii.

La vernisajul acestei expoziţii, domnul Grigore Ilisei, distinsul scriitor moldav, a analizat lucrările cu tematica războiului, afirmând apoi că realizatoarea acesteia s-a gândit, frumos şi subtil, să o îmbogăţească cu unul dintre domeniile în care Aurel Băeşu a excelat, şi anume portretul. Astfel, după aprecierea Domniei Sale, portretele lui Aurel Băeşu sunt vii, transmit prin linie şi culoare starea lăuntrică a personajelor zugrăvite.

Portretistica expusă pendulează între expresivitatea crepusculară a portretului de soldat (“Portret de combatant”) şi nobleţea şi distincţia unor figuri aristocratice (Portret de femeie – Alina Grigore Antipa, Portret de bărbat – Ion Lalu) sau a unor portrete de intelectuali (Ioan Rossignon, Al. Ciurea, Ioan Motaş etc.), de la arealul de inefabilă duioşie al copilăriei (“Bunica şi nepotul”, cele patru portrete de copii), la frumuseţea vie, vibrantă, plină de prospeţime, a unor chipuri tinere (Aurel Băeşu – autoportret, Profira Sadoveanu, Magda Nemţeanu etc.) sau mature (Eliza Lalu – două portrete, Portret de femeie – Elena Motaş, diferite portrete de bărbaţi anonimi) şi până la blândeţea înţeleaptă şi plină de har a unor personaje desprinse parcă din scrierile sadoveniene (Preotul Iconom Ion Savel, Cap de expresie – Moş Parfichi din Hangu, Portret de ţăran) sau din relatările biblice (Bătrân citind). Interesantă ne apare şi alăturarea între cele două lucrări cu subiect muzical („Cobzarul” şi „Violonistul”), prezentându-ne doi artişti de factură diferită, dar la fel de dedicaţi vocaţiei lor: unul exteriorizând vigoarea şi fluenţa unor sonorităţi folclorice, celălalt fiind transpus în interioritatea vibrantă a unui solo de vioară. În cu totul, un univers de aleasă acurateţe, de negrăită frumuseţe, de cald şi inefabil mesaj.

 Adresându-se unui public larg, deschisă pe toată durata lunii decembrie a anului trecut, expoziţia a subliniat, şi la ceas aniversar, bogăţia spirituală a unui popor capabil de a genera valori de o asemenea anvergură, în ciuda oricăror vitregii pe care i le-a adus istoria.

Muzeograf MARIUS CORNELIU DĂSCĂLESCU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: