Colecţia de manuscrise slavone din Biblioteca Mănăstirii Suceviţa, de referinţă pentru Moldova

 Spre sfârşitul anului trecut, în Anul European al Patrimoniului Cultural, la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în colecţia „Documenta” (coordonată de prof. univ. dr. Petronel Zahariuc), a apărut Catalogul manuscriselor slavo-române din Biblioteca Mănăstirii Suceviţa, o apariţie editorială aşteptată, semnată de prof. univ. dr. hab. Olimpia Mitric. Volumul a fost lansat pe 28 noiembrie 2018, la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, în cadrul Simpozionului naţional cu participare internaţională „Bucovina – File de istorie”. Reprezentantă a iluştrilor oameni de mari idealuri, care au dat publicităţii corpusuri de documente referitoare la istoria şi cultura poporului român, Olimpia Mitric pune la îndemâna cercetătorilor de pretutindeni, pentru prima dată în volum, descrierea completă a tuturor celor 55 de manuscrise slavo-române aflate în colecţiile speciale ale Bibliotecii Mănăstirii Suceviţa.

După „Cuvânt înainte”, semnat de Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, autoarea cărţii consemnează în „Prefaţă” (p. 9-32), principalele informaţii documentare privind fondarea Mănăstirii Suceviţa, ctitorie a familiei Movileştilor, urmate de o prezentare sintetică a colecţiei de manuscrise tezaurizate de biblioteca mănăstirii, structurată pe trei secţiuni: „Constituirea şi dezvoltarea colecţiei de manuscrise slavone”, „Colecţia de manuscrise slavone astăzi” şi „Cercetări anterioare în colecţia de manuscrise slavone”.

Olimpia Mitric abordează problematica constituirii şi dezvoltării colecţiei de manuscrise slavone din perspectivă cronologică, dar şi a donatorilor, a caligrafilor, a deţinătorilor actuali sau a cercetătorilor care le-au semnalat. Aflăm că boierii Movileşti, ctitori ai mănăstirii, au fost de la început preocupaţi de înzestrarea noului lăcaş şi cu cărţile necesare, reprezentative pentru impresionantul tezaur de artă medievală al Mănăstirii Suceviţa, unele păstrate până astăzi, altele aflate în colecţii străine. Este prezentat cel mai vechi manuscris, un Tipic, datat 1431, apoi o Psaltire din sec. al XV-lea (aflată astăzi în Biblioteca Muzeului Istoric de Stat din Moscova), un Pomelnic, varianta manuscrisă a Vieţilor regilor şi arhiepiscopilor sârbi – cumpărată de mitropolitul Sucevei, Gheorghe Movilă, şi apoi donată Suceviţei, Tetraevangheliarele princiare Suceviţa 23, realizat la comanda domnului Ţării Româneşti, Ioan Alexandru al II-lea şi ferecat de Ieremia Movilă în anul 1605 şi Suceviţa 24, realizat la porunca lui Ieremia Movilă şi a familiei sale pentru Suceviţa şi dăruit mănăstirii în anul 1607, la câteva luni după moartea voievodului, un Tetraevanghel, operă de artă caligrafică şi ornamentală din Moldova, înnoit şi ferecat de Ieremia Movilă în anul 1606. Colecţia s-a îmbogăţit cu patru manuscrise, datate în 1606, realizate la Suceviţa de caligraful Prohor, din porunca lui Ieremia Movilă, care astăzi se păstrează la Suceviţa sau în biblioteci din Ucraina sau Rusia – Triod înflorit, Minei cu prolog pe luna decembrie, Sintagma lui Matei Vlastares (redescoperit la Lvov, în Muzeul Naţional „Andrej Šepticki”), Minei cu prolog pe luna noiembrie (1606), aflat astăzi în Colecţia moldo-ucraineană de la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova. Este prezentată şi o Liturghie, manuscris elegant, scris pe pergament de caligraful Ghelasie şi finalizat în anul 1607 din porunca lui Ieremia Movilă. Monahi, vieţuitori în mănăstiri vecine au contribuit la dezvoltarea colecţiei de manuscrise de la Suceviţa cu textele lui Ioan Gură de Aur – Omiliile la Evanghelia după Matei (dania din anul 1583 a proegumenului Nil de la Mănăstirea Slatina); Minei cu prolog pe luna iulie (dania din anul 1588 a ieromonahului caligraf Vasilie, protopsalt în Mănăstirea Slatina, manuscris aflat astăzi în Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova); Minei pe luna februarie, datat 1595-1596 (donat de ieromonahul Dosithei, arhimandritul de la Sfânta Mănăstire Putna, manuscris aflat astăzi în Biblioteca de Stat a Rusiei). Sunt consemnate şi lucrări manuscrise dăruite Mănăstirii Suceviţa, care astăzi se păstrează în biblioteci din Polonia, Ucraina sau Rusia: o copie moldovenească după Vieţile regilor şi arhiepiscopilor sârbi (sec. XVI, astăzi în colecţiile speciale ale Bibliotecii Naţionale din Varşovia), Minei (1602-1603, Mitropolia din Cernăuţi); două manuscrise semnalate de Dimitrie Dan, astăzi dispărute din Biblioteca Mănăstirii – Cartea Psalmilor/ Psaltire (1606-1607) dăruită de Ieremia Movilă şi Evanghelie (1606, aflată într-o bibliotecă din Moscova). Desfiinţarea schiturilor şi mănăstirilor după anexarea Nordului Moldovei la Imperiul Habsburgic, cu excepţia Putnei, Suceviţei şi Dragomirnei, mutarea la Cernăuţi a Episcopiei de Rădăuţi a determinat răspândirea obiectelor de preţ ale aşezămintelor de cult, pe care astăzi le regăsim şi în colecţia de manuscrise de la Suceviţa: Mănăstirea Moldoviţa (Ioan Gură de Aur, Mărgăritare, sec. XVI; Tetraevanghel, 1612-1613), Mănăstirea Solca (Tetraevanghel, 1616; Tetraevanghel, sec. XVII), Schitul Mare (Ioan Casian, Predici, sec. XVIII; Învăţătură pentru ecleziarhi, sec. XVIII), Mănăstirea Voroneţ (Apostol, 1544).

Secţiunea următoare oferă cititorului o privire de ansamblu asupra „Colecţiei de manuscrise slavone astăzi”. Prof. dr. Olimpia Mitric prezintă „comoara culturală” a Mănăstirii Suceviţa din perspectivă tipologică: literatură liturgică (13 Tetraevanghele şi un Evangheliar, patru Liturghiere, patru Tipice, trei manuscrise de muzică bisericească); colecţia de Minee (două volume, din seria de 12, ajunse până la noi); scrierile sfinţilor părinţi cu pronunţat caracter monastic (Omiliile la Evanghelia de la Matei ale marelui orator bizantin Ioan Gură de Aur) şi textele cu caracter isihast (Mărgăritarele lui Ioan Gură de Aur sau Leastviţa lui Ioan Climax), predicile lui Ioan Casian, Vieţile sfinţilor, literatură omiletică, dogmatică (Cartea de canoane), literatură juridică (Sintagma bizantinului Matei Vlastares), literatura istorică (Pomelnicele, Sbonicul sârbesc al mitropolitului Danilo). Autoarea insistă pe manuscrisele miniate şi ornate, „semn al prestigiului politic al voievodului Ieremia Movilă şi al dorinţei de afirmare pe plan cultural şi artistic”. Marcând începutul unei etape originale în arta miniaturii moldoveneşti prin îmbinarea tradiţiilor artistice locale cu modalităţile specifice de expresie ale artei bizantine, Suceviţa 23 (cu 353 de miniaturi, frontispicii, iniţiale ornate, cu multe elemente caracteristice prezente în viitoarea şcoală de caligrafi şi miniaturişti de la Mănăstirea Dragormirna; între miniaturile pe pagini întregi, se evidenţiază cele ale voievodului Alexandru al II-lea şi fiul său, Mihnea voievod), şi Suceviţa 24 (cu 346 de miniaturi, cu iconografie originală, unele miniaturi reprezentând scene unice, preluate din frescele Suceviţei, precum tabloul votiv) sunt două Tetraevanghele princiare din grupul select de manuscrise Parisinius graecus 74, care au în comun miniaturi în ciclu iconografic, pe lângă cele dispuse pe pagini întregi. Sunt prezentate în continuare manuscrisele fără miniaturi, dar cu ornamentică bogată, caligrafiate de mâinile unor maeştri ai condeiului (popa Ieremie din Bădeuţi, împreună cu ajutoarele sale – diaconul Teodosie şi ucenicul Anastasie, diaconul Mihail); manuscrise mai modeste, a căror grafie are însă trăsături elegante specifice Renaşterii (caligrafi Prohor, Ghelasie, Azarie, popa Toma din Siret); manuscrisele mediului cultural ruso-ucrainean, cu elemente de ornamentică caracterizate prin tuşe mai groase şi culori mai închise, de influenţă apuseană; manuscrise caligrafiate pe pergament sau pe hârtie provenită din mori de hârtie din Polonia, Italia, sudul Franţei, Germania şi un exemplar cu filigranul hârtiei de la Braşov. O importanţă deosebită acordă Olimpia Mitric descrierii legăturii manuscriselor, care contribuie la creşterea valorii codicelor: ferecături în argint aurit cu marca unor renumiţi argintari (Gligorie Moisiu), piele imprimată cu motive decorative mai rare, puţin menţionate în literatura de specialitate (vulturul înscris în forme ovale, vulturul bicefal înscris în pătrate, floarea de crin în cerc, motivul inimii stilizate, frunza, şarpele). Însemnările manuscrise contribuie la cunoaşterea istoriei locale şi a mănăstirii, a unor elemente privitoare la circulaţia şi istoria manuscriselor.

Nota asupra ediţiei (p. 33-34) explică modalitatea de descriere a codicelor, fiind consemnate următoarele elemente: data şi locul scrierii, cota şi numărul de inventar, provenienţa, paginaţia, formatul, filigranele, legătura, starea de conservare, tipul de scriere, ornamentaţia şi ilustraţia, limba, cuprinsul, însemnările manuscrise, bibliografia, expoziţiile la care au participat manuscrisele, tipurile de caractere utilizate pentru uşurarea lecturii şi a consultării catalogului. Descrierea manuscriselor (p. 43-220) este susţinută de o bogată imagistică, 228 de reproduceri (p. 221-279) care evidenţiază particularităţile fiecărui manuscris catalogat: elemente de ornamentică, însemnări, inscripţii, legături, deprinderi grafice. Bibliografia şi abrevierile (p. 35-41) oferă o imagine cuprinzătoare asupra problematicii istorice şi culturale a manuscriselor miniate. Rezumatul în limba engleză şi Indicii de strictă necesitate (cronologic, tematic, nume de persoane, toponime) încheie volumul.

 Realizat cu stăruinţă şi pricepere de prof. univ. dr. Olimpia Mitric, „Catalogul manuscriselor slavo-române din Biblioteca Mănăstirii Suceviţa”, valoroasă sursă de informare pentru cercetători în domeniul istoriei cărţii şi a culturii, completează Corpusul de manuscrise slavo-române dat publicităţii de cercetători de renume şi reprezintă un pas important spre realizarea Catalogului descriptiv complet al manuscriselor româneşti.

Drd. CORINA DOMINTE

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: