Un om cinstit…, la Paris

Avertisment (inutil). „Aş fi în stare să pun capul contra unui firicel de salată din stratul acesta, că vei intra în cel mai cumplit viespar cu cea dintâi femeie care îţi va plăcea, fie ea bogată, frumoasă şi tânără. Toate sunt în conflict cu legea, toate sunt în război cu bărbaţii lor, în toate privinţele. N-aş mai isprăvi niciodată dacă aş sta să-ţi lămuresc toate târguielile care se fac pentru amanţi, pentru rochii, pentru copii, pentru cheltuielile casei sau pentru vanitate, rareori, din virtute, crede-mă. De aceea, omul cinstit este inamicul tuturor. Dar ce socoţi că este un om cinstit? La Paris, om cinstit este cel care tace şi refuză să ia parte la împărţeala generală.” (Balzac, „Moş Goriot”)

Bordel. „Când politica e târfă, instituţiile statului devin adevărate bordeluri.” (Vasile Ghica)

Dublă (plăcere). Simţi o plăcere dublă atunci când îl înşeli pe acela care te-a minţit. (Niccolo Machiavelli). Cred că aşa este!

Eternitate (umană). „Aşa e lumea asta: râde om de om şi dracu’ de toţi.” (Anton Pann)

Flatare. Să fii gelos pe o femeie cinstită înseamnă s-o insulţi; să fii gelos pe una infidelă înseamnă s-o flatezi. Şi s-o încurajezi în infidelitate, mă tem.

Gurmand. Casanova, marele cuceritor, era un gurmand şi un pasionat de reţete, iar în memoriile sale îşi descrie amănunţit atât metresele, cât şi mesele, elaborând o minienciclopedie a reţetelor epocii.

Întârziere. Ce ne lipseşte pentru a recupera, definitiv, întârzierea faţă de ţările Europei apusene? Neagu Djuvara răspundea: „Istoria ne-a fost foarte vitregă: invaziile barbare s-au încheiat în Occident în jurul anului 900; în Orient, căruia îi aparţinem, ele se termină la 1200. Când treci de la o generaţie la alta e nevoie de 150 de ani de adaptare, de incubare. Doar la ruşi există o dată clară a trecerii de la civilizaţia bizantină la cea occidentală: 1 ianuarie 1700, când Petru cel Mare dă decretul prin care toţi boierii sunt obligaţi să-şi taie barba şi să se îmbrace după moda europeană. Tot atunci se modernizează armata şi, încet-încet, civilizaţia occidentală pătrunde în Orient. România a mers mai repede, dar în acest caz nu avem date concrete, schimbarea începe însă după 1800: în Transilvania modernizarea se face prin Biserica greco-catolică, iar în principate prin şcolile domneşti ale fanarioţilor. Dintre ţările ortodoxe am recuperat cel mai repede. Atunci, de ce am rămas în urmă? Ne-au oprit din cursa apropierii de Occident cei 50 de ani de comunism. De acord, şi Polonia ori Cehia au trecut prin comunism. Dar… Ele «nu e ortodoxe».

Mic. O blondă îi scrie lui Moş Crăciun: „Moşule, te rog să-mi aduci un soţ nou, pentru că cel de anul trecut mi-a rămas mic”.

Moarte. „Frunzele în ramuri? Prizoniere./ Libere să freamăte? Părere./ Liberă e frunza doar spre toamnă;/ Libertatea clipei o condamnă/ La căderea liberă, pe drumul/ Consumat înspre pământ şi tumul./ De iluzii, veşted se desparte/ Liberă o clipă-n zbor:/ în moarte.” (Romulus Vulpescu, „Upanişad sau Tratat despre echivalenţe”)

Propagandă (vizionară). Visul lui Hitler: propaganda prin televiziune! Germania a fost una din ţările-pionier în domeniul televiziunii. Şi asta se datorează (ca şi ideea proiectului „buburuzei” Volkswagen) lui Hitler, care a înţeles – vizionar! – puterea de manipulare a televizorului, atât de confirmată astăzi! Ideea lui Hitler era simplă şi s-a născut cu mulţi ani înainte de imaginara dictatură, condusă prin televiziune, metafora lui George Orwell din romanul „1984”. Hitler intenţiona introducerea televiziunii prin cablu în Germania cu zeci de ani înainte ca acest concept să devină popular în SUA. În locurile publice urma să fie amplasate televizoare care să transmită emisiuni de propagandă.

Scuză. „Când nu sunt aproape de persoana pe care o iubesc, iubesc persoana care îmi este aproape.” (E.Y Harburg). Mie mi se pare firesc, omeneşte vorbind. Oricum, e sinceritate aici…

Şmecherie. „Dacă vrei să ai succes la sexul opus, spune-le că eşti impotent. Se vor grăbi să te contrazică.” (Cary Grant)

Trădare (din amor). Mai ales sentimentele iubirii, la care s-au adăugat cele patriotice, au făcut-o pe Cocuţa Conachi – nevasta conducătorului Moldovei şi iubita lui Cuza – să-şi trădeze soţul şi să trimită scrisorile compromiţătoare pentru Nicolae Vogoride, privind falsificarea alegerilor din 1857, pârcălabului de Galaţi – nimeni altul decât chipeşul protejat al caimacanului, Cuza! – care le-a folosit în denunţarea ilegalităţilor şi anularea scrutinului. Cum soţul – ca de obicei! – nu ştia nimic, dimpotrivă, dorea să-l aibă aproape pe Cuza, speculaţiile s-au făcut pe o „conspiraţie” de natură pur politică, bănuit fiind mai ales Negri, decât adevăraţii vinovaţi.

Zâzanie. „Băsescu s-a agăţat de un element de slăbiciune ca să introducă elemente de zâzanie.“ (Ion Iliescu)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: