Percepţie şi realitate despre Suceava

Noi sucevenii avem o meteahnă nu chiar originală, dar păguboasă: suntem foarte critici cu propriul oraş sau judeţ chiar şi atunci când nu ar merita să o facem.

De exemplu, clujenii între ei, în interior deci, se mai critică, toate relele căzând ori pe primar ori pe foştii conducători care sunt deja în puşcărie. Dacă însă discută cu un străin de oraşul lor, clujenii îl laudă chiar şi când este evident că nu merită. Menţin astfel o imagine bună a oraşului lor în ochii celorlalţi, mai ales dacă interlocutorul pare a fi un om cu bani care i-ar putea cheltui la Cluj sau dacă este vreun tânăr promiţător care într-un viitor poate chiar apropiat ar putea contribui la dezvoltarea Clujului.

Dacă cineva arată ceva în neregulă despre Cluj în vreun mediu de socializare sau în presă, clujenii dovedesc imediat un puternic spirit de solidaritate, unindu-şi forţele pentru distrugerea sau discreditarea mediatică a celui care a îndrăznit să critice cu ceva Clujul.

Evident că realitatea din Cluj e de multe ori mai puţin bună decât reclama pe care şi-o fac profesionist, dar nu e cazul acum să intrăm în detalii.

Acum este momentul să vorbim despre Suceava pentru că, din păcate, mulţi dintre noi nu avem conştiinţa propriei valori, iar unii dintre noi chiar acceptă sau preiau ei înşişi clişee negative despre Suceava. E drept ca şi televiziunile amintesc foarte rar despre Suceava, doar dacă e cumva vorba despre vreun accident de circulaţie mai grav, vreo inundaţie sau vreun incendiu. Anul acesta de Crăciun sau Paşte s-a amintit câte ceva despre Bucovina, despre tradiţii, obiceiuri sau ouă pictate.

Astfel Suceava se menţine în mentalul colectiv cu o imagine incompletă, deformată sau plină de idei preconcepute. Abia odată cu promovarea brandului Bucovina şi a cunoaşterii ceva mai bine a trecutului istoric al zonei, imaginea a început să se mai schimbe în bine. Totuşi, confuziile încă mai continuă, percepţia individuală şi chiar colectivă fiind încă departe de o realitate de cele mai multe ori mai bună. Rolul acestor rânduri este tocmai de a umple golurile de informaţie, de a echilibra raportul percepţie – realitate în favoarea realităţii, după cum spuneam, de multe ori mai bună decât percepţia şi imaginea publică.

Începem cu o informaţie destul de cunoscută de către mulţi dintre noi: Suceava este pe primul loc în ţară cu cel mai mare număr de metri pătraţi de spaţii comerciale moderne pe cap de locuitor şi a continuat să-şi consolideze locul 1 şi în 2018 cu noi spaţii, multe fiind cele mai rentabile din România, de exemplu „Kaufland” care îşi va construi în Suceava în 2019 şi primul mall Kaufland din România. Să nu uităm că în 2004, când s-a deschis Metro la Suceava, a avut în prima zi vânzări de peste 28 de milioane de euro, fiind recordul absolut al vânzărilor pentru prima zi din întreaga istorie a Metro în toată Europa de până atunci. Apoi Metro Suceava a fost singurul din România care a fost mărit consistent. Numărul record de spaţii comerciale moderne şi vânzările pe măsură arată că sucevenii au ceva bani, că au un nivel de trai destul de ridicat, deci la acest important indicator al nivelului de trai Suceava este pe locul 1. La asta se adaugă şi faptul că în Suceava mai există un alt spaţiu comercial uriaş, neluat în calcul, bazarul, cel mai mare din România, de unde oamenii cu venituri mai mici îşi pot cumpăra de multe ori aproape aceleaşi produse ca în mall-uri, dar la preţ mai mic, alteori produse mai puţin pretenţioase, dar la preţuri mult mai mici. Deci şi cei mai săraci sau mai economi pot trăi la un nivel acceptabil în Suceava.

Un alt indicator al nivelului de trai este numărul de maşini. În judeţul Suceava procentul de creştere al numărului de maşini din 1990 până în 2016 (inclusiv) a fost cel mai mare din România şi anume de 506%. Pe locul 2 a fost Bucureştiul, cu o creştere de 495%, iar media de creştere pe ţară era de 280%. Prefectura Suceava anunţa în presa locală că în perioada aprilie, mai, iunie 2018 s-au înmatriculat în judeţ peste 30.000 de maşini, un adevărat record, cel puţin pentru România. Până la finalul lui 2018 procentul de creştere va fi trecut cu siguranţă de 506%, decalajul faţă de restul ţării mărindu-se şi mai mult în favoarea Sucevei. Să nu vă imaginaţi că sunt rable, majoritatea sunt maşini de lux. La Suceava funcţionează cu succes cel mai mare târg de maşini din România de foarte mulţi ani.

Poate cel mai important indicator al nivelului de trai este construcţia de case, unde Suceava excelează din nou. Judeţul Suceava este pe primul loc în România la numărul de autorizaţii de construcţie de case pe cap de locuitor. Sunt mii de vile cu teren aferent construite în satele aproape lipite de Suceava la preţuri mai mici decât un apartament cu două camere în Cluj şi la o calitate a finisajului net superioară faţă de Cluj. Să recapitulăm: la cei trei indicatori principali ai nivelului de trai Suceava este pe locul 1 în România, iar Clujul nu prinde top 3 la niciun indicator.

Într-o emisiune economică recentă la un post naţional de televiziune, invitaţii se mirau la citirea de către moderator că cel mai mare rulaj de bani din România după Bucureşti este în Suceava şi nu la Cluj sau Timişoara, Constanţa, Braşov sau alt mare oraş, cum erau tentaţi să creadă invitaţii (economişti, majoritatea) din studio. Explicaţia principală dată de moderator şi acceptată de invitaţi era că Suceava este, surprinzător, o mare forţă comercială în România (mirarea era deja atenuată de faptul că moderatorul prezentase deja cu câteva minute înainte o parte din datele pe care vi le-am prezentat şi eu mai sus) şi că banii „se învârt” mai uşor în comerţ decât în industrie şi se văd mai repede în nivelul de trai.

Judeţul Suceava, adică Bucovina (de sud) este a treia zonă turistică a României după Litoral şi Valea Prahovei, conform numărului de turişti care au vizitat zona. Recent, judeţul Suceava (Bucovina) a primit „distincţia europeană de excelenţă în turism”, singura din România în anul 2018. Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava este pe locul 1 între toate universităţile din România la numărul de invenţii brevetate atât la categoria profesori, cât şi la studenţi, şi asta de câţiva ani la rând. De altfel universitatea din Suceava a reprezentat România la un concurs european de inventică chiar în toamna 2018, unde a câştigat pentru România „marele premiu” şi 3 medalii de aur. Bucovina a avut Universitate încă din 1875 la Cernăuţi, înaintea Transilvaniei. Cea din Cluj s-a înfiinţat câţiva ani mai târziu, în 1878, primul rector al Universităţii Cluj fiind rectorul de până atunci al Universităţii din Cernăuţi.

Ca viaţă culturală putem spune că în Suceava s-au organizat multe evenimente culturale, unele chiar cu participare internaţională. De exemplu „Festivalul de artă medievală” a rămas singurul de acest fel care se mai organizează în România şi care an de an are o tot mai consistentă participare internaţională. Festivalul de teatru „Matei Vişniec”, care între timp a devenit şi internaţional, a ajuns la o asemenea dimensiune şi calitate încât deja face concurenţă festivalului de la Sibiu. Teatrul local „Matei Vişniec”, deşi destul de nou, a devenit unul din cele mai apreciate din România, făcând turnee atât în ţară, cât şi în străinătate. În această vară a fost invitat la Institutul Cultural Român de la Paris unde s-au ţinut spectacole la care au asistat românii din Franţa, dar şi francezi, chiar şi critici de teatru care au apreciat nivelul înalt la care a ajuns teatrul sucevean care a reprezentat practic Romania în anul centenar la Institutul Cultural Român din Paris.

Tot în Suceava s-au mai organizat „Festivalul de film Unica”, „Festivalul internaţional de blues”, deja tradiţional, unde au fost invitaţi printre cei mai mari cântăreţi de blues din lume; de asemenea a devenit tradiţional şi „Festivalul Bucovina Rock Castle”, apoi „Festivalul internaţional al Şcolilor de teatru”. Muzeul Bucovinei s-a redeschis complet renovat şi modernizat şi funcţionează şi ca un adevărat centru cultural. Cea mai nouă atracţie (pentru prima dată în România): te poţi plimba virtual prin Suceava anului 1900 cu ajutorul unei aparaturi care acum câţiva ani părea science-fiction. Şi Cetatea de Scaun a fost renovată şi dotată cu obiecte specific medievale, dar şi aparatură ultramodernă, lasere, holograme, proiecţii care încearcă să recompună istoria cetăţii, a Moldovei medievale, dar şi a vieţii de zi cu zi a timpurilor medievale.

Toate acestea au atras tot mai mulţi turişti străini, cei mai mulţi fiind în acest an din Spania şi Germania, apoi Austria, Anglia, Italia, Olanda, Polonia, Ungaria şi alte ţări.

Aeroportul din Suceava „Ştefan cel Mare” are cele mai mari creşteri ale numărului de pasageri în ultimii 3 ani din România, fiind singurul aeroport, după Otopeni, cu cursă zilnică Suceava – Londra şi retur, cu avion mare şi grad de ocupare de peste 93%.

Ca să tragem o concluzie la toate cele arătate până aici ar fi cazul să nu mai înghiţim atâtea gogoşi despre ce nemaipomeniţi sunt alţii din ţară, ci să apreciem şi să dezvoltăm ce avem, cu mai mare încredere în potenţialul şi viitorul nostru.

La momentul unirii, pe 28 noiembrie 1918, Bucovina era una din cele mai dezvoltate economic provincii ale României Mari şi cu un nivel de educaţie şi civilizaţie ridicat. Cu îndrăzneală, tenacitate şi încredere putem duce la un nivel superior această moştenire.

N.a. Evident că nu e totul perfect în Suceava, există multe lucruri care pot fi îmbunătăţite sau chiar schimbate, nu e cazul să o facem în acest text, găsiţi însă propuneri în „Schimbarea la faţă a Sucevei” scriind acest titlu pe Google sau „Despre târgul de Crăciun şi nu numai” în „Crai nou” din decembrie 2017 sau pe site-ul www.villaalice.ro la „noutăţi” despre Suceava.

VASILE CONSTANTIN BOGHIAN

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: