Patriarhul Ecumenic a semnat Tomosul de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Ucrainene

La Istanbul, în Catedrala Patriarhală „Sfântul Andrei”, în prezenţa preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko şi a preşedintelui Radei Supreme a Ucrainei, Andrei Parubyi, a avut loc ceremonia de semnare, de către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, a Tomosului privind autocefalia Bisericii Ortodoxe ucrainene (înfiinţată în decembrie 2017, în urma unui Sinod extins, la care nu au participat ierarhii Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei).

La ceremonie au participat mai mulţi oficiali ucraineni, inclusiv prim-vicepremierul Stepan Kubiv, ministrul de externe Pavlo Klimkin, ministrul Apărării Stepan Poltorak, mitropolitul Epifanie al Kievului şi întregii Ucraine, mitropolitul Alexandru (Drabinko) etc.

Tomosul a fost semnat de către Patriarhul Ecumenic în prezenţa preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko şi a lui Andrei Parubyi şi contrasemnat de către cei doi oficiali ai statului ucrainean. Variante ale textului acestuia circulă deja în presa ucraineană.

Preşedintele Ucrainei (care este însoţit în deplasarea sa la Istanbul de către soţia sa Marina) a participat la ceremonia respectivă după o întâlnire oficială cu preşedintele Turciei, Recep Erdogan.

Ieri, 6 ianuarie, după săvârşirea sfintei liturghii, Tomosul a fost înmânat, la Istanbul, întâistătătorului Bisericii Ortodoxe ucrainene autocefale, mitropolitul Epifanie al Kievului şi întregii Ucraine, după care va fi adus la Kiev şi expus în Biserica “Sfânta Sofia” din capitala Ucrainei.

Petro Poroşenko a declarat, în context, că „semnarea Tomosului deschide o nouă eră în istoria ortodoxiei mondiale”.

Totodată, presa de limba rusă şi independentă din Ucraina menţionează că acordarea Tomosului va fi exploatată maximal în scopuri electorale de către Petro Poroşenko, care va participa la alegerile prezidenţiale de la 31 martie 2019 pentru un nou mandat de şef al statului.

La 11 ianuarie 2019, acesta va începe un „tur al regiunilor”, împreună cu mitropolitul Epifanie al Bisericii Ortodoxe ucrainene autocefale, pentru a recupera actualul decalaj electoral faţă de principalii săi candidaţi şi pentru a încerca intrarea în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

Acordarea Tomosului de autocefalie va consolida noua Biserică ortodoxă ucraineană autocefală, însă până la rezolvarea marilor probleme cu care se confruntă aceasta în Ucraina mai este foarte mult. Este greu de anticipat modul în care Biserica Ortodoxă Rusă, susţinută intens de către administraţia rusă, va răspunde acestor evoluţii; înalţii săi ierarhi din Ucraina (ierarhii actualei Biserici Ortodoxe Ucrainene subordonate Patriarhiei Moscovei) continuă să se opună procesului de autocefalie.

Potrivit preşedintelui Radei Supreme a Ucrainei, până în prezent circa 40 de parohii (n.n. niciuna din localităţile cu populaţie predominant românească din Ucraina) care au aparţinut Bisericii Ortodoxe ucrainene subordonate patriarhiei Moscovei ar fi trecut de partea Bisericii Ortodoxe ucrainene autocefale.

Experţii ucraineni apreciază că “procesul recunoaşterii internaţionale a autocefaliei Bisericii Ortodoxe ucrainene nu va fi uşor şi nici rapid”.

Timpul nu mai are răbdare, iar Biserica Ortodoxă Română trebuie să urgenteze dezbaterea internă privind pregătirea exprimării unei poziţii publice faţă de schisma religioasă produsă în lumea ortodoxă.

Românii din Ucraina au nevoie de decizii înţelepte şi curajoase din partea BOR. Tergiversarea adoptării acestor decizii provoacă îngrijorări şi confuzii în rândul comunităţii româneşti din Ucraina.

Principalele variante de poziţionare pe care BOR le ia (le-ar putea lua) în calcul sunt următoarele:

– Varianta curajoasă: reînfiinţarea Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Suceava, şi crearea unui sistem eficient, funcţional, care să permită integrarea, în cadrul acestei Mitropolii, a parohiilor româneşti din nordul Bucovinei. Patriarhul Daniel a fost numit recent „Omul Anului” în România, însă şansele ca acesta să recurgă la varianta de mai sus sunt, în opinia mea, modeste. În acest caz, BOR nu va fi recunoscută drept biserică de tip canonic în Ucraina, preoţii ei vor avea statut de misionar în Ucraina, iar preoţii români din Ucraina care vor dori trecerea parohiilor lor în subordinea Mitropoliei Bucovinei vor avea de trecut foarte multe piedici şi obstacole, uşor de anticipat.

– Varianta moderată: recunoaşterea condiţionată a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în următoarele condiţii: crearea unui Vicariat românesc în cadrul acestei biserici sau în cadrul BOR, desfăşurarea serviciului religios/divin în parohiile arondate Vicariatului în limba română şi acordarea unor garanţii privind utilizarea pe termen lung a limbii materne/române în aceste parohii (pentru a se evita producerea unor limitări de drepturi similare celor care au condus la art. 7 al Legii-cadru privind educaţia, adoptată în 2017 la Kiev).

– Tergiversarea recunoaşterii noi Biserici autocefale ucrainene, pentru a se putea monitoriza şi exploata contextul social-politic care se va crea în Ucraina după alegerile din martie 2019…

BOR poate lua în calcul şi coroborarea ultimelor două variante, caz în care există, ca variantă de rezervă, şi nerecunoaşterea noii biserici ca fiind una canonică (a patra variantă de lucru), variantă care are (din diferite motive) puţine şanse de a fi adoptată de către conducerea BOR. (Dorin POPESCU, BucPress)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: