La Iaşi, de Ziua Unirii Bucovinei cu Ţara Mamă

Bucovinenii din Iaşi s-au întâlnit în 28 noiembrie 2018 la Muzeul Municipal în cea de a 86-a „Amiază culturală” pentru a celebra împlinirea unui veac de când Bucovina s-a unit cu patria-mamă. După o caldă urare patriotică, preşedintele Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română, dr. Vasile Diacon, a dat curs invitaţiei moderatorului, dr. Liviu Papuc, susţinând o expunere liberă asupra evenimentelor care au generat actul istoric al Unirii Bucovinei cu Regatul României, la 28 noiembrie 1918. De la bun început s-a relevat însemnătatea păstrării memoriei istorice  ca parte integrantă a fiinţei naţionale, dl Vasile Diacon amintind de locuri şi împrejurări din Iaşi asociate dramatic cu istoria Bucovinei: „Alături se află fosta piaţă a Beilicului, unde Grigore Ghica-Vodă şi-a pierdut capul pentru că s-a împotrivit luării ţinutului care mai târziu se va numi Bucovina, în chiar ziua în care, la 1 octombrie 1877, la Cernăuţi se presta jurământul de credinţă faţă de Austria; întreaga familie a domnitorului a fost arestată, fiul cel mare i-a fost ucis şi toate moşiile au fost împărţite duşmanilor săi. S-ar cuveni organizarea unei întâlniri la anul pe acest subiect, la monumentul domnitorului-martir.”

În prezentarea faptelor istorice, Vasile Diacon a insistat asupra importanţei datei de 27 octombrie 1918, când a luat fiinţă la Cernăuţi, în sala „Armonia” a Palatului Naţional, Consiliul Naţional, care s-a proclamat Constituantă, format din 50 de membri, care a adoptat în unanimitate o moţiune care a hotărât „unirea Bucovinei integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent şi va purcede spre acest scop în deplină solidaritate cu românii din Transilvania şi Ungaria”. Biroul Comitetului Executiv întrunea nume care au rămas în conştiinţa istorică românească: Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Dorimedont Popovici, Sextil Puşcariu, Vasile Bodnărescu, Radu Sbiera, Laurent Tomoiagă, Gheorghe Băncescul, Alexandru Hurmuzachi, Gheorghe Sârbu. „Congresul General al Bucovinei din 28 noiembrie, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi – a subliniat Vasile Diacon în alocuţiunea sa – a consfinţit prin vot unirea necondiţionată a Bucovinei până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”.

 Dr. Liviu Papuc argumentează teza coagulării conştiinţei naţionale în istoria românilor. Dacă actul unirii realizat de Mihai Viteazul din considerente politice şi strategice nu avea încă un fundament de conştiinţă naţională, sechelele istorice rămase după o stăpânire austriacă de 144 ani pot fi sesizate şi în orientările diferite ale elitei politice din Bucovina din acea vreme: „Gruparea lui Iancu Flondor mergea pe ideea unei mai largi autonomii a  Bucovinei, pe când   gruparea lui Ion Nistor milita pentru integrarea deplină cu România”.

 Prof. univ. dr. Cazimir Bohosievici a conferit o notă inedită întâlnirii, arătând cum a contribuit propria familie la întregirea României, prin bunicul din partea mamei – Nicolae (Nicu) Flondor, fost primar la Cernăuţi şi membru al Consiliului Naţional Român din 27 octombrie 1918: „În cadrul tratativelor de la Paris pentru stabilirea graniţei cu Polonia, intervenţia lui Nicu Flondor a fost hotărâtoare, şi lui i se datorează în bună măsură faptul că am obţinut Bucovina în graniţele istorice, iar Valea Ceremuşului n-a trecut la Polonia, cum se intenţiona”.

 Solemnitatea momentului aniversar a fost marcată atât prin acordurile profunde ale „Baladei” lui Ciprian Porumbescu, precum şi prin versurile cu mesaj patriotic ale scriitorului Vasile Larco: „Peste ţară-ar fi lumină…/ De-ar dispare vechi hotare/ Deci îţi spun cu-n-frigurare:/ Vino-acasă, Bucovină,/ Oamenii adânc suspină.”; „Ăsta-i Prutul, un nătâng,/ Seacă-l, Doamne, din izvoare,/ Să dispară vechi hotare,/ Căci pe malul drept şi stâng,/ Două surioare plâng”. Totodată, conf. dr. univ. Nicolae Şorea a informat despre câteva acţiuni notabile dedicate Unirii Bucovinei: la 28 octombrie la Suceava a fost dezvelită statuia lui Iancu Flondor; la Rădăuţi s-a ridicat un triptic al Flondorilor; Mitropolia Iaşilor va trage clopotele şi va oficia o slujbă de pomenire a eroilor Bucovinei; pentru prima dată, revista „Magazin istoric” din 28 noiembrie titrează pe prima pagină – Bucovina revine acasă!

 În acelaşi registru al memoriei naţional-culturale se înscrie şi lansarea de carte – Olimpia Nandriş Iliescu, Familia Nandriş. Gheorghe şi Vasile Nandriş, agronomii familiei Nandriş din Mahala, Reşiţa, Editura Graph, 2018. Cartea Olimpiei Nandriş (92 ani, fiica lui Gheorghe Nandriş) întregeşte în cheie monografică istoria unei familii de mare suprafaţă intelectuală şi conştiinţă românească din Bucovina. Dovedind o bună cunoaştere a poveştilor de viaţă ale tuturor celor ce alcătuiesc arborele ramificat din spiţa Nandriş, Nicolae Şorea a făcut o detaliată prezentare a cărţii, urmărind aceste destine bucovinene, dintre care se detaşează chipuri emblematice pentru românitatea din Ţara de Sus: Aniţa Nandriş (1904-1986), autoarea unui volum despre Gulagul sovietic (20 de ani în Siberia), medicul Ion Nandriş din Mahala (1890-1967), medicul Tudor Nandriş din Rădăuţi şi filologul Grigore Nandriş (1895-1968), profesor la Universitatea din Londra, care a condus în exil Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (1929-1942). „Experienţa dramatică a războiului la care  fraţii şi  rudele au luat parte, perseverenţa studiului şi devoţiunea cu care şi-au împlinit datoria profesională, cum a fost şi cazul celor care s-au dedicat înfiinţării unor ferme agricole în condiţii vitrege, trecând prin refugiu şi hărţuiri de tot felul, sunt dezvăluiri extrem de tulburătoare şi pilduitoare, iar volumul poate fi însuşit ca o carte de învăţătură pentru dăruirea prin muncă şi o viaţă exemplară în slujba idealurilor româneşti. Prin părinţi şi bunici se poate spune că membrii acestei familii au participat la Unirea, atât a Bucovinei, cât şi a Basarabiei cu România”, arată N. Şorea.

În completare, Liviu Papuc observă că Ion Nandriş poate fi socotit un fel de mentor al românilor în împrejurări extrem de provocatoare, şi merită menţionat faptul că a salvat o parte din arhiva Societăţii România Jună.

 Secretarul filialei ieşene a SCLRB, Nicolae Chiţan, prezintă revista „Plăieşii”  de la Suceava, o publicaţie a memoriei eroilor noştri, dintre care se detaşează scriitorul Ion Grămadă, căzut la datorie în 27 august 1917, pe frontul de la Cireşoaia. Distribuie, de asemenea, lucrarea regretatului Dumitru Covalciuc, Membrii Consiliului Naţional Român din Bucovina ales la Adunarea Constituantă din 27 octombrie 1918. Propune ca în 24 Ianuarie, prin manifestări adecvate, Vişanii, cu vestitul său castan, să devină un loc istoric, providenţial.

 Dr. Aurica Ichim, managerul Muzeului Municipal Iaşi, consideră că pentru astfel de evenimente porţile instituţiei muzeale sunt permanent deschise şi invită la o participare cât mai largă la acţiunile propuse în agenda culturală de actualitate.

VICTOR IOSIF

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: