Unirea Bucovinei cu Patria Română se… amână (V)

Imediat după sosire am obţinut audienţă la bărbaţii politici cu rol conducător, cărora le-am dat informaţii detaliate despre stările de la noi şi despre activitatea consiliului nostru central. Ca trimis al consiliului Sibian, în înţelegere cu cei de la Arad, am făcut expozeul asupra situaţiei, înaintea ministrului preşedinte Coandă, a generalului Prezan, şeful statului major, a fraţilor Brătianu şi a altor fruntaşi ai partidului liberal, a d-lui Nicolae Iorga, Mişu Cantacuzino, Cuza etc. Astăzi am fost primit la ministrul Franţei, Saint-Aulaire, care cu o extraordinară căldură ne-a garantat şi pe mai departe tot sprijinul pentru realizarea întreagă a tuturor aspiraţiilor naţionale. D-zeu a voit ca cu ocaziunea audienţei la acest bărbat, însufleţit de iubire faţă de neamul nostru, să fie la legaţiunea franceză şi ministrul plenipotenţiar al Angliei şi al Statelor Unite. Prin d-l Saint-Aulaire am fost prezentat şi acestora din urmă, comunicându-le voinţa nestrămutată a poporului român din Transilvania de a se uni cu regatul României. Încă în prezenţa mea toţi trei miniştri s-au învoit să comunice guvernelor lor această declaraţie ce le-am făcut-o.

Cumpănind cu toată seriozitatea ce o comportă chestiunea explicaţiilor primite pentru orientarea D-voastră, mă rog să procedaţi în chipul următor:

  1. Dacă nu aţi făcut până acum, întrerupeţi orice tratative cu guvernul maghiar, pentru că numai încurcă chestia.
  2. În timpul cel mai scurt posibil, într-o adunare ce se va ţinea oriunde, dar mai bine la Alba-Iulia şi la care să participe mulţime cât mai mare şi reprezentanţii consiliilor noastre locale de pretutindeni, proclamaţi alipirea necondiţionată la România. Proclamaţia aceasta este indispensabilă şi cerută în modul cel mai categoric şi de urgenţă din toate părţile. S-a aşteptat să fie făcută până acuma şi orice întârziere este enorm păgubitoare intereselor noastre. Ministrul Franţei a cerut-o ca o condiţie sine qua non a tuturor paşilor pe care guvernul francez îi face pe lângă aliaţi pentru izbândirea cauzei noastre, care după informaţiile telegrafice ale d-lui Tache Ionescu este bine garantată. Lăsaţi orice consideraţie la o parte şi, chiar dacă ar trebui să aduceţi cea mai mare jertfă, conformaţi-vă întocmai. Am avut plăcerea să vorbesc la Iaşi şi cu d-l Sextil Puşcariu, care mi-a dat ideia să ţineţi adunarea de proclamaţie a unirii pe Dumineca ce vine, în 24 Nov. st. n., pentru că atunci vor proclama şi fraţii Bucovineni alipirea la România şi, dacă s-ar face acelaşi lucru simultan şi la noi, se va considera ca un plebiscit suficient pentru a servi de bază la deciziunile ce le va lua conferinţa de pace. Min[istrul] Franţei ţine plebiscitul de prisos, dacă se va face proclamaţia acum, până armata României nu a intrat mai adânc în interiorul ţării, va trage neamăsurat mai mult în cumpănă, decât s-ar face între alte condiţii, mai târziu. Cu privire la fixarea graniţelor prezintă oarecari dificultăţi numai partea Banatului, locuită de Sârbi. D-l Ionel Brătianu mi-a spus s-o reclamăm cu stăruinţă şi aceasta conform convenţiilor încheiate, deoarece făcându-se navigabil Murăşul din mijlocul Ardealului vom avea trecere prin Tisa la Dunăre. D-l Iorga e de părerea să renunţăm la această pretensiune, pentru că nu e bine să stăm rău şi cu Sârbii, pe câtă vreme Ucrainenii nu ne iubesc, Maghiarii şi Bulgarii ne urăsc pe întrecute. Să ne păstrăm măcar pe Sârbi ca prieteni. Chestiunea teritorială veţi trata-o în proclamaţiune cum o veţi afla-o de bine. Poate nu ar fi consult să intraţi în amănunte.
  3. După ce se va face proclamaţia Unirii, în adunări prin centre de toate părţile, în frunte cu consiliile locale, să se facă şi redacteze cât mai multe aderenţe. Eu am arătat pretutindenea că e de prisos să se facă plebiscit tocmai în Ardeal, de unde s-a conceput pentru prima dată ideea ideii naţionale şi care a dat atâţia apostoli înflăcăraţi ai ei. Dacă veţi face proclamaţia în chipul arătat, veţi înlesni nu numai acţiunea diplomatică până la pace şi hotărîrile congresului de pace, dară veţi arăta că e superflu orice alt plebiscit.
  4. Cred că armata nu va întâmpina rezistenţă serioasă, eu însă am dat informaţii care pot lăsa posibil şi contrarul. Am făcut-o aceasta cu gândul bun de a asigura cât mai bine succesul. Înaintarea se va face încetişor, mai ales acum la început, până ce se vor concentra trupe mai multe. Întâmpină foarte mari greutăţi aprovizionarea, că ţara a fost stoarsă de Nemţi. Lipsurile aci sunt foarte mari, în Bucovina şi mai mari. Pentru trebuinţele armatei se vor face rechiziţionări, mai ales de la străini. Mi-a declarat azi gen. Prezan, că dacă populaţia românească ar sări trupelor în ajutor cu alimente, înaintarea s-ar face cu mult mai repede. Vă rog deci să luaţi măsuri în direcţia aceasta, prin consiliile locale din toate centrele şi chiar prin satele noastre. Completaţi organizaţia pretutindenea prin oameni de încredere şi de ispravă. Gardele noastre vor avea să susţină ordinea în dosul frontului.
  5. Pe urma audienţei ce-am avut azi la Regele Ferdinand, vă rog să daţi expresie şi tradiţionalului nostru dinasticism, proiectat asupra Coroanei române.
  6. Proclamaţia unirii cu România să se facă fără nici o rezervă, ca cu atât mai mare greutate (să se poată face) faţă de elementele străine. Ar fi greşit să se accentueze vreo rezervă cât de mică de păstrarea vreunei autonomii în cadrul statului român, cum greşit ar fi dacă s-ar proclama numai unirea tuturor Românilor într-un stat naţional. E necesar să se proclame nu texe generale, ca acestea, cum au făcut-o fraţii din Bucovina, care însă în Dumineca ce vine vor proclama în concret Unirea. Aşa să se facă la noi chiar primul pas.
  7. Ar fi de dorit să luaţi contact cu Saşii şi Şvabii din Banat, promiţându-le drepturi largi conform indicaţiilor din scrisoarea d-lui Brătianu. Dacă s-ar putea, staţi de vorbă cu Săcuii, care de altcum vor ajunge cei dintâi sub ocupaţie.
  8. Proclamaţia şi aderenţia să se redacteze în mai multe exemplare, din fiecare trimiteţi un exemplar la Blaj, ca ocazional să poată fi luate cu aeroplanele la Iaşi. Informaţii şi altceva veţi mai primi şi prin un curier trimis de aici.

Cu deosebită stimă,

Ss Dr. Nicolae Bălan

  1. S. Căp. Victor Precup a fost trimis cu primul aeroplan la Blaj. („Transilvania”, Sibiu, an 74, nr. 11-12, nov.-dec. 1943, p. 876-879.)

Astfel încât mesajul adus de Sextil Puşcariu la Cernăuţi trebuie să fi fost asemănător celui conţinut în scrisoarea lui Nicolae Bălan către Vasile Goldiş. În asemenea context, pretenţiile prof. Ion Nistor de a fi fost însărcinat cu un mesaj special sunt … exagerate! Destul că astfel de ingerinţe politice au amânat, în fapt, desfăşurarea Congresului General al Bucovinei peste trei zile, faţă de ziua fixată, duminică, 24 noiembrie 1918.

Ceea ce ilustrează proverbul Mai bine mai târziu decât niciodată!

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

  1. Cititor_în_stele says:

    …Dar nici ultimele două episoade nu aduc nimic deosebit în prim-plan,sper sincer ca domnul Filipciuc să nu se fi aflat în eroarea de a fi crezut că Unirea de la 1918 s-ar fi făcut spontan,în timp ce conlocuitorii ukraineni din Bucovina sau magyari din Transilvania dormeau,să se fi sculat unii români șmekeri,cum ar fi ,nu-i așa, acest „ istoric(ului) de la Vicov, care şi-a construit merite mai mari decât cele reale în organizarea şi desfăşurarea epocalului eveniment. Ion Filipciuc caută şi găseşte documente şi opinii ale contemporanilor care delimitează strict rolul lui Ion Nistor.”
    Pentru ce,în ce scop caută domnul Filipciuc taman acuma?
    „…Pentru a menaja sentimentele celor care îl apreciază pe istoric, acceptându-i „versiunea” proprie asupra rolului său în acel sfârşit de an 1918.
    Dar adevărul este adevăr….” (cf.preambul, ep.I)
    Unde?
    Pentru că în episodul final (așa cred,din moment ce nu mai are un „va urma…” ) există doar un proces de intenție făcut marelui patriot,istoric și om de cultură, Ioan Nistor ,prin rezonanță,în baza unor raționamente logico-juridice,adică ,din moment ce serialul se încheie apoteotic cu indicarea procedurii prin care a fost prins cu mâța-n sac „istoricul de la Vicov..”,deoarece se cunoaște în ziua de astăzi că aceștia,istoricii de la Vicov de Sus,mai ales,sunt cunoscuți pentru propensiunea spre a-și aroga/construi „merite mai mari decât cele reale…” Iar istoricii de la Costișa,y compris istoricii de la Plopeni,Vlasinești,Cătămărăști – Deal&Vale,Hilișeu-Horea,Cernivți,caută și găsesc documente care nu-știu-ce…
    Deci, finis opus coronat :
    „Astfel încât mesajul adus de Sextil Pușcariu la Cernăuți TREBUIE să fi fost asemănător celui conținut în scrisoarea lui Nicolae Balan către Vasile Goldiș… Destul că astfel de ingerințe politice etc…”
    Iaca,toată banda,în măreția sa scrofuloasă,banda celor patru,vă dați seama,cum n-am știut noi că bandiții Nicolae Balan,Ioan Nistor,Sextil Pușcariu,Vasile Goldiș au complotat ca să obțină foloase pentru sine sau pentru altul,pentru un alt popor,de conivență cu alții,regele Ferdinand,reprezentanții diplomatici ai Franței,ai SUA și ai Marii Britanii,este pomenit chiar și un oarecare Iorga care și-a dat cu părerea,că ar fi bine să nu ne certăm cu sârbii,supralicitând chestiunea Banatului întreg…
    Adevărul este că trebuie să fim recunoscători că nu i-a făcut,de-a dreptul,trădători,probabil neputând stabili cum să-i încadreze,la trădare de neam și țară sau numai la trădare prin ajutorarea inamicului,fiind și ceva probleme în a încadra Regatul României la inamici,deoarece încă nu s-a stabilit la Kiev care era adevărata țară-mamă…Care au făcut „ingerințe politice”,și-au băgat clobanțul în afacerile interne ale Herzoghtum Bukowina prin Nistor&Sextil Pușcariu,cum cred unii politruci și unii minoritari tuciurii și în cerul gurii chiar in zilele noastre,ducând fabulosul ducat într-o direcție greșită,cu de-a sila…
    Nu acesta este sensul?
    Dar care? Să procedăm la fel,prin raționamente logico-juridice de valoare comparabilă,adică de cultură raională,dacă nu acuma,din considerente de spațiu,atunci la proxima ocazie,eventual la vreun răspuns sau indiciu de răspuns țâfnos! Nu de alta,dar s-a cam sărit calul,gorniștii propagandei iredentiste ruteano-ukrainene ,cea care se simte reprezentată de stema județului Suceava în culorile unui stat vecin,fără nici o legătură cu cromatica și simbolistica heraldicii traditionale bucovinene,își dau în petec pe întrecute,cu mijloace aflate la nivelul precarității lor statale…
    Mintenaș!

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: