Unirea Bucovinei cu Patria Română se… amână (II)

– „100 de studenţi m-au urmat pe mine” este o minciună, pentru că, în fapt istoric, prof. I. Nistor a părăsit ţara cu trenul în care pleca spre Viena însuşi contele Meran, guvernatorul Bucovinei, şi, în acest tren, care ajunge până la Vatra Dornei, nu l-a urmat nici un student, ci doar familia şi gândul că în Viena, ca profesor la Universitatea din Cernăuţi şi refugiat de război, va primi salariul cuvenit, plus câte 20 de coroane diurnă. Contele Meran, spre a scăpa de asemenea povară pentru visteria cezaro-crăiască, îi propune profesorului român să treacă la fraţii săi din România, pentru care înlesnire îi oferă şi documentele de rigoare. Doar în acest sens cuvintele „am voit să fiu consecvent” rostesc un adevăr, căci se sprijină pe „loialitatea” declarată de Ion Nistor în necrologul publicat după asasinarea cronprinţului Franz Ferdinand în revista „Şcoala”, iunie-august 1914.

Un amănunt interesant pentru „consecvenţa” lui Ion Nistor e faptul că profesorul părăseşte oraşul Cernăuţi în ziua de 30 august / 13 septembrie 1914, sub scutul guvernatorului cezaro-crăiesc al ducatului, şi se întoarce în Bucovina, după 4 (patru ani), 3 (trei) luni şi 10 (zece) zile, în ziua de sâmbătă, 23 noiembrie 1918, îndrituit de guvernul României, nici mai mult nici mai puţin decât cu funcţia de… ministru al Bucovinei.

Între aceste două înalte demnităţi, Ion Nistor a făcut însă o haltă mai puţin spornică în tentativa de a fi numit „comisar al popoarelor din Bucovina” în vremea cât ducatul era ocupat de trupele ţariste, după cum rezultă dintr-o notă interesantă a istoricului N. Iorga, din ziua de 30 iunie 1917, despre Ion I. C. Brătianu, care: „Pe Nistor îl vrea în Bucovina, în calitate de comisar. Se teme însă că ar jigni pe Ucraineni, pe cari Ruşii îi menajează grozav. A vorbit însă cu Cornilov, care-i va semnala el momentul.” (Iorga, Memorii, I, ed.cit. p.49).

Evident că ministrul Ion C. I. Brătianu era încredinţat că ruşii nu vor pleca prea devreme din Bucovina şi pentru o eventuală colaborare ceva mai rodnică şi lesnicioasă cu aceşti aliaţi de nădejde încerca o imixtiune în treburile lor interne în acest colţ de ţară românească, iar istoricul Ion Nistor i se înfăţişa ca un om de mare viitor comisar al popoarelor din Bucovina;

– „Am luptat, aţi luptat” are o antiteză şi mai tristă: profesorul, în bibliotecă, iar studenţii pe fronturile austriece, ruseşti sau româneşti !!!

În această atmosferă festivistă, prof. Alexe Procopovici uită că acei rămaşi în Bucovina au trăit îngroziţi între baionetele şi spânzurătorile generalului Eduard Fischer, încât: „… spune că acum patru ani, când goarna a sunat, unii din noi au trecut dincolo de frontieră, pe alţii din noi grijile celor de-acasă i-au ţinut aice, de au urmat poruncii împărăteşti şi s-au luptat pe fronturi străine pentru cauze străine. S-a destrămat sufletul românesc din Bucovina. Şi în acele zile, când orice gând în această ţară a fost înăbuşit, ştiam bine că sufletul nostru trăieşte, ştiam bine unde sunteţi voi fraţilor refugiaţi. Şi când ne-a venit vestea că acolo, în Basarabia, visul nostru de veacuri s-a realizat, noi de-abia am putut prinde această minune. Dar azi, când am văzut pe cei dintâi apostoli ai românismului din Basarabia, noi azi putem pricepe această minune mare de acolo. Şi dacă voi v-aţi făcut datoria deplină sub prof. vostru Iancu Nistor, atunci şi noi, cei rămaşi, credem că putem avea mângâierea că am contribuit să ne găsiţi pregătiţi pentru unirea necondiţionată şi desăvârşită. De aceea în aceste clipe noi vă îmbrăţişăm cu toată dragostea. Îmi pare bine că nu am proclamat unirea până astăzi, îmi pare bine că această unire se va face în săptămâna aceasta, după ce voi sunteţi în mijlocul nostru. Salutăm şi pe oaspeţii din Basarabia, cari v-au primit cu dragoste în Basarabia lor. Ţinem să le mulţumim şi cu această ocazie şi să le spunem bine aţi venit.” („Glasul Bucovinei”, an I, nr.15, 30 noembrie 1918, p.4.).

Cum nu a întâmpinat nici o remarcă din partea tineretului studios, acest prim discurs al lui Ion Nistor în Bucovina liberă îl va încredinţa că avântul pe drumul său politic va fi presărat doar cu laurii victoriei, drept pentru care porneşte către Iaşi:

„Plecarea d-lui dr. Nistor la Iaşi

  1. prof. Iancu Nistor a plecat aseară cu un tren special la Iaşi. („Glasul Bucovinei”, an I, nr. 11, marţi, 26 noiembrie 1918, p. 4.).

„Aseară” însemnând duminică seară, întrucât redactorul scria notiţa în ziua de luni şi nu în ziua de marţi, când este datat şi apare ziarul în lumina zilei. Acelaşi sens are şi fraza: „La Universitate s-a ţinut ieri un congres al studenţimii române din Bucovina…”, din aceeaşi pagină a ziarului, adunarea studenţească desfăşurându-se în ziua de duminică, 24 noiembrie 1918. Probă că astfel se preciza ziua prin cuvintele „aseară” sau „ieri” o avem apoi şi în ştirea: „Dl prof. dr. Iancu Nistor s-a întors ieri, marţi, seara, de la Iaşi, unde plecase pentru a pregăti ultimele dispoziţiuni ce erau de luat în vederea serbării de joi. / D-sa a avut convorbiri cu d. prim-ministru şi cu alte persoane oficiale din România, cu care a căzut de perfect acord în privinţa tuturor chestiunilor relative la aranjarea situaţiei viitoare a Bucovinei şi a avut onoare de a fi primit în audienţă la M. S. Regele.”, apărută în „Glasul Bucovinei”, Cernăuţi, an I, nr. 13, joi, 28 noembrie 1918, p. 3, evenimentul petrecut „ieri” fiind comunicat peste …două zile!

Prin urmare, prof. Ion Nistor stă în Iaşi două zile, luni şi marţi, 25-26 noiembrie dar nicăieri în memoriile sale nu menţionează această escapadă protocolară din preajma Congresului General al Bucovinei din ziua de joi, 15 / 28 noiembrie 1918, poate tocmai pentru a trece sub tăcere directivele primite de la „alte persoane oficiale din România” şi a escamota „ultimele dispoziţiuni ce erau de luat în vederea serbării de joi”. Or, dacă în ziua de luni, 25 noiembrie, când s-a completat Consiliul Naţional Român din Bucovina cu cei încă 51 de membri, iar Ion Nistor nu se afla printre ei, ci la Iaşi, la rege, la prim-ministru, la istoricul N. Iorga şi „alte persoane oficiale din România”, bucovineanul s-a înfăţişat în Iaşi fără calitatea de împuternicit al acestui for politic suprem al Bucovinei, fapt ce încălca una din prevederile Constituantei din 27 octombrie 1918. Tot aşa nicăieri, nici în consemnările lui Iancu Flondor sau ale unui alt membru din consiliul naţional al Bucovinei ori din guvernul provizoriu al Bucovinei nu se precizează plecarea şi misiunea prof. Ion Nistor la Iaşi în seara zilei de duminică, 24 noiembrie 1918.

Tot în ziua de duminică, 11/24 noiembrie, este reîntronat mitropolitul Bucovinei, dr. Vladimir de Repta, când „reprezentanţii guvernului şi ai consiliului naţional, subt conducerea d-lui preşedinte dr. Iancu Flondor, au presentat mitropolitului Vladimir o elogioasă adresă, invitându-l să primească iar conducerea arhidiecezei bucovinene. Astfel, decretul ilegal, anticanonic şi imoral din 24 august c., iscălit de împăratul Karl, de dragul unui capriciu ruşinos al d-lor Coco Wasilko, Etzdorf şi Fischer, a fost desfiinţat.” („Glasul Bucovinei”, an I, nr. 11, marţi, 26 noiembrie 1918, p. 4.).

Readucerea mitropolitului Vladimirde Repta la cârma arhidiecezei Bucovinei era necesară nu doar moral, ci şi sub aspect formal-administrativ, întrucât ierarhul trebuia să participe atât la Congresul General al Bucovinei, cât şi în delegaţia bucovineană care va înfăţişa actul unirii Bucovinei cu regatul România înaintea regelui Ferdinand şi a guvernului României, dar mai cu seamă pentru că astfel se oficia temeiul sacralităţii în acest măreţ fapt istoric.

Că românii au uitat de sacralitudinea oricărui act important din manifestarea comunităţii creştine o ilustrează chiar pornirea Armatei Regale Române la război împotriva Imperiului Austro-Ungar în ziua de 15 / 27 august 1916, consacrată atât în calendarul ortodoxiei cât şi în cel romano-catolic pentru: Adormirea Maicii Domnului, Assumptio Marie, Sânta Maria Mare. Considerentul Marelui Cartier General a fost că intrarea în luptă a ostaşului român este închinată Reginei Maria. Ceea ce nu a fost însă de bun augur! (va urma)

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

  1. Cititor_în_stele says:

    Așteptăm cu interes celelalte episoade ale foiletonului domnului Filipciuc,pentru că primele trei nu au nici o legătură cu belicosul program de intenții precizat în introducerea din primul episod,adecă darea în fapt a istoricului și academicianului Ion Nistor… Asupra resorturilor adevărate care animă un demers total aiurea( însă nu și inexplicabil,se va vedea…!)nu se poate să nu revenim,toate la timpul lor,surpriza vine de unde nu te-aștepți…
    Oricum,cu titlu preliminar,de hors d’oeuvre,să zicem, să-l scoatem pe domnul Filipciuc din înfierbântarea care l-a cuprins din anume motive și să precizăm că din fraza:
    „100 de studenţi m-au urmat pe mine” este o minciună, pentru că, în fapt istoric, prof. I. Nistor a părăsit ţara cu trenul în care pleca spre Viena însuşi contele Meran, guvernatorul Bucovinei, şi, în acest tren, care ajunge până la Vatra Dornei, nu l-a urmat nici un student, ci doar familia…”
    …deci nu rezultă deloc,chiar deloc,cum insinuați dvs., că Nistor plecase împreună cu cei 100 de studenți cu același tren,faptul că l-au urmat nu poate fi contestat în această manieră unilaterală și oțioasă,deoarece acolo este vorba doar despre un fapt consecutiv,eșalonarea sa în timp nefiind,neapărat,cea care îi este convenabilă domnului Filipciuc pentru a-și elabora discutabila și,în fapt,inexistenta demonstrație,loc comun al iridentei ruteano-ukrainene…
    Om vedea!
    Căci faptele mărețe se petrec în orice foileton mai ales în ultimul episod,când eroul, deși pare mort, nu este,apare dintr-o tindă specială,îi dă palme fratelui său care se pupa cu pseudovăduva sa,alt frate era de fapt un văr ,el fusese vândut de un personaj care îi era tată dar care își făcuse vasectomie în perioada conceperii sale,precum și alte povestiri.
    Cu variante,în funcție de profil,poate să fie și patriotic și național,numa’ să se fi deschis sezonul.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!