Centenarul Marii Uniri la Siret

Istoricii ne învaţă că după fiecare revoluţie urmează o perioadă de restauraţie, mai scurtă sau mai lungă, în funcţie de condiţiile fiecărui stat în care aceasta a avut loc.

În ţara noastră restauraţia s-a realizat pe baza unei reţete kaghebiste numită „maskirovka” şi a avut ca scop travestirea nomenclaturiştilor şi securiştilor în politicieni şi patroni, după posibilităţile fiecăruia. Infinita tranziţie a cuprins toate compartimentele societăţii. Tranziţia a fost foarte dură în economie, pe care a ruinat-o, dar laxă sau inexistentă în celelalte compartimente ale societăţii. Nici Statul Român şi nici Biserica nu au dezlegat de jurământul depus cele 4 milioane de membri de partid şi alte câteva milioane de colaboratori ai Securităţii, care au fost reşapaţi şi folosiţi de servicii mai departe pentru supravegherea locuitorilor acestei ţări. Pentru a gestiona dosarele cetăţenilor, a fost creat CNSAS-ul, care a permis accesul la dosare doar pentru câţiva privilegiaţi, iar celelalte au fost ferecate şi folosite doar în scopul de a-i şantaja pe cei care pun la îndoială poruncile serviciilor.

Tranziţia din provincia noastră prezintă câteva trăsături specifice. După intrarea ţării noastre în UE, se observă o acţiune dirijată de prezentare în culori pastel a stăpânirii austro-ungare în provincie, o maximizare a rolului evreilor în istoria provinciei şi o nostalgie nejustificată pentru trecutul comunist.

Orice bucovinean ştie că defuncta stăpânire habsburgică a fost maşteră pentru români: a fragmentat spaţiul etnic românesc şi din teritoriul răpit din trupul Moldovei a inventat provincia Bucovina, a colonizat provincia cu elemente străine şi a transformat-o într-un Babilon etnic, lingvistic şi confesional, a exploatat fără milă bogăţiile provinciei, iar o urmare a acestei stăpâniri a fost divizarea ei.

Un profesor din Rădăuţi, fost activist la pionieri, a reintrodus în istoriografia provinciei sintagma „Homo Bucovinensis”, o invenţie, din anul 1952, a neamţului Hans Prelisch, într-o publicaţie cu pretenţii academice. De fapt, această sintagmă este o sinteză reşapată a doctrinei bucovinismului (bukowinaerthum). Într-o cuvântare ţinută la Cernăuţi pe data de 10 decembrie 1918, istoricul Ion Nistor spunea despre acest ciudat specimen: „Specia aceasta de bipezi s-a dezvoltat în pepiniera politică a fostului regim austriac. E tipul renegatului lipsit de convingeri naţionale. În năzuinţa de a şterge urmele trecutului şi de a înăbuşi conştiinţa naţională la populaţia băştinaşă, guvernul habsburgic a găsit sprijin la concetăţenii noştri de altă limbă şi lege pentru sprijinirea unei doctrine care tindea să şteargă deosebirea dintre străini şi băştinaşi. Conform principiilor acestei doctrine, toate neamurile din Bucovina, în special românii, trebuiau să se desfacă de convingerile lor naţionale, să rupă orice legătură cu conaţionalii lor de peste hotare, să-şi abandoneze limba şi să uite de obiceiurile şi datinile lor strămoşeşti pentru a se contopi cu celelalte neamuri într-o specie exotică bucovineană, cu limba de conversaţie germană. În urma actului de unire de la 15/28 noiembrie 1918, Bucovina s-a realipit de România, în hotarele căreia nu este loc pentru homo bucovinensis ci numai pentru civis Romaniae”.

La realizarea acestor acţiuni au fost folosite şi fonduri UE destinate dezvoltării culturale a regiunii de nord-est, din care face parte şi sudul provinciei. Printre proiectele de care a beneficiat Siretul, se numără proiectul „Valorisation of the touristic potential of Siret Hliboka area 2009-2012”. Despre acest proiect şi realizările sale, noi am scris în articolul „Istorie şi turism la Siret”, publicat în „Crai nou” nr.7553/22.09.2017, p.7.

Un alt proiect de care a beneficiat Siretul a fost Caravana „Zestrea Bucovinei”, parte a programului dedicat Centenarului Marii Uniri. Pe data de 14 iulie 2018, Caravana „Zestrea Bucovinei” a poposit la Siret. În cadrul acestei acţiuni a Consiliului Judeţean Suceava şi a Primăriei Oraşului Siret, au fost dezvelite trei plăci comemorative.

Prima placă comemorativă a fost cea aşezată pe edificiul Şcolii Gimnaziale „Petru Muşat” Siret.

Ceremonia a fost deschisă de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, care a dezvelit placa şi a rostit un discurs patriotic. Au mai rostit scurte cuvântări primarul oraşului şi directorul şcolii, iar preotul paroh al Bisericii „Sf. Treime” a sfinţit placa comemorativă şi a anunţat publicul că în scurt timp va fi dezvelit un bust al Mitropolitului Bucovinei Vladimir de Repta, în curtea Bisericii „Sf. Treime”. La rândul său, primarul a anunţat că urmează să fie realizat un bust pentru generalul Iacob Zadik şi s-a ţinut de cuvânt.

Pe placa dezvelită se află inscripţionat următorul text: ÎMPĂRATUL FRANZ JOSEF APROBĂ PE DATA 31 AUGUST 1898 CONSTRUIREA ŞCOLII „FRANZ JOSEF STAATSGYMNASIUM” LA SIRET. ACEASTĂ PLACĂ A FOST DEZVELITĂ ÎN ANUL CENTENARULUI MARII UNIRI. 14 IULIE 2018. CONSILIUL JUDEŢEAN SUCEAVA PRIMĂRIA ORAŞULUI SIRET.

Cine citeşte inscripţia rămâne cu impresia că aceasta a fost dedicată împăratului şi imperiului său. Dacă autorii textului ar fi fost mai atenţi, ar fi scris că în acest edificiu au funcţionat, rând pe rând: Gimnaziul German de Băieţi (1899-1919); Liceul de Stat şi Gimnaziul „Laţcu Vodă” (1919-1938); Şcoala Comercială (1938-1948); Şcoala Pedagogică (1948-1956); Şcoala Medie (1956-1977).

Pe grilajul scărilor de la intrarea profesorilor în şcoală, de peste un cincinal stă un panou pe care scrie cu litere mari FRANZ JOSEF STAATS-GYMNASIUM. Cui au fost dedicate cele două texte? Răspundem noi: Monarhului care a dezlănţuit Primul Război Mondial (1914-1918).

A doua placă comemorativă a fost aşezată pe faţada policlinicii oraşului, fostul edificiu al primăriei între anii 1827 – 1956. Redăm mai jos inscripţia de pe această placă: CLĂDIRE CONSTRUITĂ ÎN PERIOADA 1826-1827. ACEASTĂ CLĂDIRE A FUNCŢIONAT CA SEDIU PRIMĂRIEI ÎN TIMPUL IMPERIULUI AUSTRO-UNGAR. ACEASTĂ PLACĂ A FOST DEZVELITĂ ÎN ANUL CENTENARULUI MARII UNIRI:14 IULIE 2018 CONSILIUL JUDEŢEAN SUCEAVA PRIMĂRIA ORAŞULUI SIRET.

 Noi credem că era mult mai bine dacă iniţiatorii acţiunii ar fi scris: „În acest edificiu, între anii 1827-1956 au funcţionat: Magistratul austriac (1827-1918), Primăria Oraşului Siret (1918-1948), Sfatul Popular al Oraşului Siret (1948-1956)”. Dar, şi de data aceasta, cineva de la judeţ a primit sarcina de a preamări defunctul imperiu.

A treia placă comemorativă a fost aşezată pe Casa Sbierenilor, fostul sediu al jandarmeriei şi al secţiei locale a „Abwehrstelle” (serviciul secret austriac), în locul unei plăci comemorative dezvelite cu un deceniu în urmă. Pe noua placă comemorativă a fost gravată următoarea inscripţie: PE DATA DE 9 NOIEMBRIE ÎN ACEASTĂ CLĂDIRE ESTE STABILIT COMANDAMENTUL TRUPELOR ROMÂNE CONDUSE DE GENERALUL IACOB ZADIK. ACEASTĂ PLACĂ A FOST DEZVELITĂ ÎN ANUL CENTENARULUI MARII UNIRI 14 IULIE 2018 CONSILIUL JUDEŢEAN SUCEAVA PRIMĂRIA ORAŞULUI SIRET.

Vechea placă, realizată la sugestia regretatului maistru şi consilier local PSD Anton Nimigean, a fost dezvelită pe data de 28 noiembrie 2008 şi avea următoarea inscripţie: ÎN ACEASTĂ CASĂ A POPOSIT, ÎN ZIUA DE 9 NOIEMBRIE 1918, GENERALUL IACOB ZADIK, COMANDANTUL DIVIZIEI a-VIII-a INFANTERIE, ÎN DRUMUL SĂU SPRE CERNĂUŢI, UNDE VA FI HOTĂRÎTĂ UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA ÎN ZIUA DE 28 NOIEMBRIE 1918 SIRET 28 NOIEMBRIE 2008.

După părerea noastră şi a multor sireteni, demontarea vechii plăci a fost o acţiune regretabilă şi abuzivă a Consiliului Judeţean Suceava. Faptul că această placă comemorativă a fost pusă de un primar pesedist la sugestia consilierilor locali PSD nu poate justifica acţiunea Consiliului Judeţean Suceava… Lăsăm cititorilor posibilitatea de a aprecia justeţea acestei acţiuni. Noi credem că a treia placă trebuia să fie pusă pe clădirea de la intersecţia străzii Alexandru cel Bun cu strada 9 Mai, clădire construită între anii 1867-1868, în care au funcţionat, rând pe rând: Prefectura Districtului Siret (1868-1918), Prefectura Judeţului Siret (1918-1925), Pretura Plăşii Siret (1925-1948), Sfatul Popular al Raionului Siret (1956-1960).

 După părerea noastră, cel mai mare deserviciu adus arhitecturii oraşului şi, respectiv, „Zestrei Bucovinei” a fost demolarea fostei clădiri a Şcolii Primare de Băieţi (Cazarma), în anul 2015. Clădirea respectivă, evacuată de spitalul de boli nervoase, deşi a fost restaurată de o societate de binefacere britanică a fost lăsată de izbelişte, cu toate că şcolile din oraş erau supraglomerate. Pentru a-şi justifica refuzul, autorităţile locale au invocat cele mai bizare pretexte (pereţii clădirii sunt infestaţi cu SIDA (sic!), nu sunt fonduri pentru a adapta clădirea la cerinţele unei şcoli, clădirea urmează să fie transformată în adăpost pentru refugiaţi etc.). Viaţa a demonstrat că numita „Criză a refugiaţilor” era o făcătură destinată Germaniei (Willkommenkultur), iar un centru pentru refugiaţi a fost înfiinţat la Rădăuţi, clădirea s-a degradat şi în final a fost demolată, pentru a şterge urmele acţiunii ocultei internaţionale din perioada interbelică în provincie şi oraşul Siret.

Cu riscul de a fi etichetaţi în orice fel, noi credem că aceste acţiuni au fost impuse autorităţilor locale de aceeaşi firmă care s-a împotrivit Marii Uniri, a contribuit la mutilarea provinciei şi care în prezent caută cu orice preţ să umbrească marea sărbătoare a românilor, Centenarul Marii Uniri.

 Prof. FRANZ PIESZCZOCH

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: