Şcoala are misiunea de a permite fiecărui copil să crească, să-şi dezvolte spiritul, corpul şi inima, deci inteligenţa, sensibilitatea, creativitatea; să permită copiilor să înveţe să trăiască împreună, unii cu alţii, cu persoane diferite, să-şi poată ocupa progresiv locul în societate, să poată deveni cetăţeni activi. Interculturalitatea este înainte de orice respectul diferenţelor. Cadrele didactice sunt garanţii acestor rigori ale spiritului care veghează asupra diferenţelor, pentru a învăţa, a cunoaşte şi a înţelege ceea ce ne leagă, ceea ce ne face asemănători, ceea ce ne apropie. Interculturalitatea este o componentă a realităţii zilnice din grădiniţă şi din şcoală. Tot modul de învăţare este organizat din perspectivă interculturală, permiţând învăţarea prin colaborare, comunicare şi nicidecum de marginalizare a unor copii. Deschiderea spaţiului scolii către comunitate şi specificul ei, organizarea unor întâlniri, excursii, serbări cu specific intercultural dar nu în detrimentul majorităţii, urmăreşte realizarea obiectivelor de egalizare a şanselor în educaţie.
Şcoala Gimnazială Mitocu Dragomirnei are înscrişi copii români, rromi şi ruşi lipoveni. Interesant este faptul că într-un spaţiu relativ restrâns se regăsesc atât de multe etnii, care convieţuiesc de sute de ani foarte bine împreună. Niciodată nu au existat conflicte interetnice în comuna Mitocu Dragomirnei, ca de altfel în întreaga Bucovină. Inimosul colectiv al Şcolii Gimnaziale Mitocu Dragomirnei, coordonat de doamna director Daniela Corbu-Domşa a organizat o suită de activităţi deosebite cu ocazia „Săptămânii educaţiei globale”, demarând prima etapă a proiectului „Interculturalitate în context dragomirnean Contribuţia Minorităţilor la dezvoltarea României Moderne”, activitate coordonată de doamna profesor de istorie Cătălina Simioniuc. Prima activitate pe care copiii Şcolii Gimnaziale Mitocu Dragomirnei au experimentat-o în proiect a fost un spectacol artistic al minorităţilor entice. „Chiar dacă cei mici preferă activităţile recreative, noi insistăm ca ei să beneficieze şi de o educaţie culturală, de intercunoaştere, să înveţe unii de la alţii. După ce părăsesc şcoala, copiii rămân prieteni, se cunosc şi se respectă. „Adulţii trebuie să înveţe de la copii. Ei sunt exemplul cel mai bun de toleranţă, pentru că se pot juca împreună indiferent de etnie, religie sau de culoarea pielii”, a fost mesajul meu către publicul spectator. Comunitatea rromă a fost reprezentată de doamna profesor Narcisa Sinescu, care a dat dovadă de măiestrie prin punerea în scenă pentru prima dată în şcolile sucevene a unui dans tradiţional rrom bazat pe ritmică corporală. Elevii rromi au prezentat un spectacol de muzică şi dansuri tradiţionale, dorind să pună în valoare frumuseţea dansului şi a costumului tradiţional. I-am convins să-şi dorească schimbarea imaginii minorităţii rrome în viziunea majorităţii, creşterea gradului de cunoaştere a propriei culturi şi istorii de către romi dar şi de către populaţia majoritară. Dansurile şi cântecele ţigăneşti autentice au un succes deosebit la public, deoarece sunt temperamentale, motiv pentru care sunt incluse în repertoriile multor artişti din ţară şi străinătate. La diferite evenimente organizate în comunităţile de rromi cu prestigiu, cei care urcă să-şi etaleze talentele pe scenă îi fac să se ridice la dans toţi spectatorii. Chiar dacă zona este deprimantă, ţiganii ştiu să o umple de viaţă şi să îi dea culoare cu rochiile colorate şi dansurile pline de patos. Dansurile ţigăneşti pot fi jucate cu măiestrie de diferite grupuri de copii şi adulţi. Muzica şi dansul se îmbină de minune cu fumul de sub cazanul cu tocană, iar distracţia s-a ţinut lanţ. „Prin cântec şi prin dans ne exprimăm bucuria”, ne-a declarat Narcisa Sinescu. Primele mişcări de dans pe care micuţele fete le învaţă sunt inspirate de la mamele lor. Fie că au costume mai noi sau mai vechi, în funcţie de posibilităţi, dansul femeilor e acelaşi, plin de bucurie şi unic. Aşa-i tradiţia şi mândria rromilor: să dea valoare fiecărei clipe, să nu lase niciun moment să treacă fără să-l poleiască în aur, să-l transforme într-un spectacol, indiferent că e nuntă, botez sau înmormântare! În zilele de astăzi, bulibaşa nu mai există, iar formele de organizare sunt din ce în ce mai puţine. Unii ţigani s-au romanizat, şi chiar nu mai locuiesc în şatre de sute de ani. De exemplu, în Bucovina, puţini şi-au mai păstrat hainele şi obiceiurile de pe vremuri. Românii au fost pregătiţi de doamna profesor Carmen Croitoru .Au intonat melodii emoţionante: „Noi suntem români”, „Pe tricolor e scris unire”, „Cântă cucul” De pregătirea artistică a elevilor ruşi lipoveni a răspuns doamna profesor Lidia Prisacariu Astfel, dansurile lipovenilor dispărute din sat au rămas pe scenă, iar coregrafa cu profilul „zânei” pe care orice copil şi l-ar dori le predă astăzi elevilor ceea ce a cules de la bunicii lor. Aşa ajungem să vorbim despre frumuseţea extraordinară a dansurilor ruseşti şi despre cum se mai păstrează ele, astăzi, în comunitate, departe de scenă şi de costumele impecabile. Am fost surprins de interpretarea deosebită a acestor copii. Adică au cântat aşa cum ar trebui să se cânte melodii precum „Nopţi moscovite”, „Ochi negri” şi „Kalinka”, fără nimic comercial, la rece. Doamna director, Daniela Corbu-Domşa, împreună cu doamnele profesoare Lidia Prisăcariu, Carmen Croitoru, şi subsemnatul, vom „sponsoriza” din fonduri proprii confecţionarea a zece costume tradiţionale rrome (unii ar spune ţigăneşti şi nu-i contrazic neapărat), având ca scop final înfiinţarea la Mitocu Dragomirnei a unui ansamblu şcolar de dansuri tradiţionale rrome.
Cu alte cuvinte, în Şcoala Gimnazială Mitocu Dragomirnei, există un climat propice pentru incluziunea elevilor rromi. Cu toţii am încercat să trăim emoţiile înaintaşilor noştri. Potrivit organizatorilor, următoarea etapă în cadrul acestui proiect, va marca Centenarul Unirii Bucovinei cu ara, în data de 28 noiembrie 2018. Tot în cadrul aceluiaşi proiect a avut loc activitatea „Drepturi de ieri şi de azi”, coordonată de doamna profesor Liliana Mioara Irimia, şi a constat într-un un stand de prezentare (panou cu poze, desene ale copiilor, CD-uri, calendare etc). La final, cu toţii ne-am prins în „Hora unirii”. A fost ceva minunat şi unic! Mulţumesc din suflet organizatorilor! (LUCIAN DUMITRIU)
Comentarii