În duminica lui 25 noiembrie 2018, la Observatorul Astronomic din târgul reşedinţă de judeţ al Sucevei a avut loc o nouă întâlnire între fraţii de dincoace şi de după Siret. Mai exact, după patru luni de pauză, „Maşina cu poeţi” s-a pus din nou în mişcare. „Tartorii”, adică cei care au dirijat manifestarea, au fost scriitorii Vasile Tărâţeanu, Gina Puică şi Constantin Horbovanu. (S-o creadă ei că le voi trece titlurile, premiile etc.) Primul care a luat cuvântul a fost Constantin Horbovanu, care le-a mulţumit celor prezenţi şi a prezentat realizările din ultima vreme ale unora dintre cei care cochetează cu cenaclul. Ca organizator mai dihai decât Costică, a venit Gina Puică, aceasta prezentându-i pe cei veniţi de peste graniţă, inclusiv pe Vasile Tărâţeanu. Ea a ţinut să prezinte momentele grele prin care trec în momentul actual românii din nordul Bucovinei pentru a-şi putea păstra limba strămoşească. În continuare, profesorul Adrian Popovici a susţinut deja cunoscuta intervenţie „Minutul de Istorie”. Că durează mai mult de un minut, asta este altă poveste. Adi a vorbit în ton cu manifestările din această perioadă, atingând nişte probleme delicate. Este vorba despre atrocităţile unui general austriac, Fisher, care în 1918 a dat ordin să fie executaţi o mulţime de români şi de nişte documente legate de ultimele zile ale Imperiului austro-ungar în zona noastră, documente descoperite de scriitorul şi profesorul Ion Filipciuc din Câmpulung Moldovenesc. La rând a venit un tânăr din zona Cernăuţiului, Sergiu Bilea, care a citit un fragment dintr-un manuscris pe care el îşi doreşte să-l transforme într-un roman. A fost şi Cătălina Orşischi, epigramistă care a luat o mulţime de premii în ultima vreme pe tema asta, însă de această dată a citit poezii patriotice. Dar a venit din urmă Cezar Straton care, pe lângă faptul că a oferit nişte cadouri simbolice oaspeţilor, a prezentat noua variantă a revistei „Bucovina Forestieră” care a fost fondată cu mulţi ani în urmă la Cernăuţi de Fondul Bisericesc Ortodox, şi l-a pomenit pe cel care a preluat şi realizat la un moment dat o altă ediţie a revistei, ing. Radu Ichim, dar şi pe cei care se zbat acum pentru această publicaţie, numindu-l şi pe Nicolae Marcel Flocea. Tot Cezar Straton a mai povestit despre un material pe care îl va publica în ediţia dedicată „Centenarului” într-un săptămânal sucevean, material care are ca temă Iţcaniul, zonă de graniţă între Bucovina şi Regat. Preluând din surse istorice, jupân serios fiind, Cezar face o scurtă radiografie a acelor vremuri. Mai mult, mi-a făcut o surpriză. Că Iţcaniul a fost locuit în mare parte de nemţi şi evrei ştiam. Noutatea este că într-o perioadă ar fi purtat şi denumirea de „Aron Pumnul”. Povestea o veţi afla oricum în totalitate mai târziu. Să continui cu manifestarea de la Observator. S-au mai perindat prin faţa celor prezenţi cernăuţenii Gheorghe Ungureanu şi Gheorghe Bodnariuc, recitând câte o poezie proprie, şi Vasile Bâcu, deja cunoscut ca epigramist notoriu. Din Suceava s-a mai „produs” cu poezie Marcel Flocea (cel de care făceam vorbire şi mai înainte legat de revista forestierilor) şi, să nu uit, a recitat copilaşa omniprezentă la o mulţime de activităţi culturale Adela Şulea. Pe final au mai luat cuvântul şi l-au tot ţinut poetul Constantin Hrehor care a făcut comentarii pe prestaţiile predecesorilor şi i-a „certat” pe cei din zona Cernăuţi că folosesc „limba română arhaică” şi i-a sfătuit să încerce să se adapteze şi modernizeze şi „maestrul” Mihai Pânzaru-PIM. Acesta a făcut reclamă concursului de epigramă, proză şi poezie umoristică „Romeo şi Julieta la Mizil” şi postului de televiziune la care colaborează, dar şi unui alt concurs de epigramă de la Suceava. Cică pe 18 decembrie, la Centrul Cultural „Bucovina”, sunt invitaţi epigramiştii suceveni să versifice pe tema unor caricaturi. Cică se lasă cu premii grase. Şi, ca să închei şi materialul acesta, vă anunţ că cei care ar fi vrut să mai citească la cenaclu, adică Ovidiu Donisă, Cristina Melinte şi Mariana Bilic, au fost amânaţi pentru şedinţa din ianuarie 2019. Asta dacă nu vor ajunge la Cernăuţi pe 15-16 decembrie anul acesta. Să nu uit de poemul superb, „Spovedanie”, dedicat lui Alexei Mateevici, citit, tot pe finalul manifestării, de Vasile Tărâţeanu. În rest, toate bune şi frumoase.
Foto: ADRIAN POPOVICI
Comentarii