Limba ucraineană în veşmânt de sărbătoare

Pentru prima dată în România, în data de 9 noiembrie 2018 a fost sărbătorită Ziua Limbii Ucrainene. Propunerea legislativă a deputatului Uniunii Ucrainenilor din România Miroslav Nicolai Petretchi, privind declararea zilei de 9 noiembrie ca zi a limbii ucrainene, a fost adoptată de Senat la 25 aprilie 2018, aceasta fiind prima cameră sesizată, şi de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, la 4 iulie 2018. Decretul privind promulgarea legii pentru instituirea Zilei Limbii Ucrainene a fost semnat de preşedintele Klaus Iohannis pe 26 iulie, iar Legea 213/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 664 la 31 iulie 2018.

Potrivit Legii 213/2018 pentru instituirea acestei zile, anual, cu prilejul sărbătorii Zilei Limbii Ucrainene în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii ucrainene, se pot organiza manifestări culturale dedicate acestei sărbători, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale interesate putând sprijini logistic şi/ sau financiar organizarea manifestărilor dedicate sărbătoririi acestei zile. De asemenea, în instituţiile de învăţământ în care se predă limba ucraineană ca limbă maternă se pot organiza manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

De ce a fost aleasă tocmai ziua de 9 noiembrie pentru a fi sărbătorită limba ucraineană? Deoarece Ziua Scrisului şi Limbii Ucrainene este o sărbătoare marcată anual în Ucraina pe data de 9 noiembrie, fiind oficializată în 1997 printr-un decret al fostului preşedinte al Ucrainei, Leonid Kucima.

Şcoala Gimnazială Bălcăuţi s-a numărat printre instituţiile din România care au îmbrăcat haine de sărbătoare în ziua de 9 noiembrie.

Activitatea a debutat cu susţinerea unei lecţii demonstrative în cadrul Comisiei „Limbă şi Comunicare” de către doamna profesor de limba ucraineană Anca Ştiubianu. Lecţia cu titlul „Mâncăruri tradiţionale ucrainene. Alimentaţia şi sănătatea” a avut drept scop „cunoaşterea bogăţiilor spirituale specifice etniei ucrainene.”

 La finalul orei de curs, responsabilul Comisiei „Limbă şi Comunicare”, profesor Lăcrămioara Grigorciuc, a spus: „Doamna profesor Anca Ştiubianu şi-a construit demersul didactic folosind metoda proiectelor. I-a stimulat pe elevi să participe la interacţiuni verbale având ca tematică bucătăria tradiţională ucraineană, bucătăria internaţională şi alimentaţia sănătoasă. A urmărit permanent ca elevii să folosească corect limba ucraineană în procesul comunicării orale şi scrise. Prin conţinutul lecţiei şi prin diversitatea sarcinilor de lucru, doamna profesor i-a provocat pe elevi să citească corect, cursiv şi expresiv; să recunoască tradiţiile culinare specifice propriei etnii; să descopere diversitatea şi importanţa sănătăţii în gastronomia ucraineană; să manifeste interes faţă de tradiţiile şi obiceiurile etniei ucrainene. Folosirea unor resurse procedurale diverse: explicaţia, conversaţia, lectura, descoperirea, problematizarea, eseul de 5 minute, precum şi decorarea sălii de clasă specific temei i-au făcut pe elevii clasei a V-a să participe activ la lecţie, să coopereze cu colegii de grupă. Multe dintre răspunsuri au fost date pornind de la experienţe proprii de viaţă, ceea ce înseamnă că elevii şi-au exprimat din plin identitatea lingvistică şi culturală. O lecţie cu aromă culturală, educativă şi culinară, care s-a încheiat cu degustarea felurilor de mâncare tradiţională pregătite de elevi cu ajutorul părinţilor”.

Doamna director Secstilia Gherasă a concluzionat că „…a fost o lecţie frumoasă, care a valorificat bogăţia culturală locală”.

Manifestările dedicate sărbătoririi limbii ucrainene la Şcoala Gimnazială Bălcăuţi au continuat cu activitatea extracurriculară Ziua Limbii Ucrainene. Au participat la activitate elevii ciclului primar şi gimnazial, pregătiţi de doamnele profesoare Mihaela Pintrijel, Anca Ştiubianu, Narcisa Cîrstean şi Lăcrămioara Grigorciuc.

Doamna profesor de istorie-geografie Mihaela Pintrijel a pregătit un material PPT despre Ucraina. Le-a vorbit elevilor şi părinţilor prezenţi în sală despre destinul limbii ucrainene de-a lungul timpului, ilustrându-şi discursul cu idei din cartea „Adevărul nu este niciodată dulce”, scrisă de Irina Farion, deputat în Rada Supremă din Ucraina.

 Doamna profesor de limba ucraineană Anca Ştiubianu a pregătit cu elevii clasei a III-a un program artistic, elevii recitând poezii despre limba maternă şi interpretând cântece ucrainene. În cuvântul său, doamna profesor a subliniat importanţa limbii materne în viaţa omului, contribuţia acesteia la dezvoltarea personalităţii elevilor şi rolul pe care-l au familia şi şcoala în păstrarea şi cultivarea valorilor limbii materne.

Un moment poetico-muzical au pregătit şi elevii clasei a VIII-a, coordonaţi de doamna profesor de limba ucraineană Narcisa Cîrstean.

 Elevii clasei a VII-a, sub îndrumarea doamnei profesor de limba română Lăcrămioara Grigorciuc, au valorificat temele pentru acasă la disciplina „Istoria şi tradiţiile minorităţii ucrainene” în scrierea unui material despre limba ucraineană şi despre paşii parcurşi în transformarea unei propuneri legislative în decret privind promulgarea Legii pentru instituirea Zilei Limbii Ucrainene.

Despre activitatea extraşcolară Ziua Limbii Ucrainene, doamna director Secstilia Gherasă a spus: „O activitate deosebită, cum sunt toate activităţile organizate în şcoala noastră. Mă bucur foarte mult când văd că multe cadre didactice îşi canalizează energiile pentru a păstra vie moştenirea străbunilor. Le felicit pe doamnele profesoare care s-au implicat în pregătirea acestei activităţi. Adaug faptul că o parte din elevii noştri – însoţiţi de domnul profesor Petru Şoiman – reprezintă şcoala noastră la manifestările dedicate acestei sărbători care au loc în Bucureşti”.

Într-adevăr, profesorilor de limba ucraineană şi părinţilor le este încredinţată o misiune nobilă, în care sensibilitatea şi responsabilitatea se împletesc la un superlativ absolut. În contextul globalizării şi al migraţiei, rolul limbii în formarea identităţii culturale devine unul major. Societatea umană a suferit schimbări majore: dacă în societatea tradiţională identitatea unei persoane era predestinată şi bazată pe nişte criterii cum ar fi: locul naşterii, familia, religia etc. şi rămânea neschimbată pe tot parcursul vieţii, în societatea modernă, mobilitatea socială a dus la dizolvarea modelului tradiţional, iar noţiunea de identitate şi apartenenţă s-a îmbogăţit cu noi semnificaţii şi reprezentări.

Suntem furaţi de mirajul mercantilului – acest zeu al societăţii contemporane – şi uităm tot mai des că „Limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să fie păstrat cu sfinţenie de generaţiile ce-l primesc. Ea este cartea de nobleţe, testimoniul de naţionalitate a unui neam; semnul caracteristic prin care membrii aceleiaşi familii se recunosc în marea diversitate a popoarelor din lume, lanţul tainic ce-i leagă împreună şi-i face a se numi fraţi, altarul împrejurul căruia toţi se adună cu inimi iubitoare şi cu simţirea de devotament unii către alţii” (Vasile Alecsandri, „Convorbiri literare”, 1876).

Lumea actuală e un mozaic cameleonic. Suntem cetăţeni multiculturali ai unei lumi unite prin diversitate. Este foarte important ca în aceste circumstanţe să nu ne pierdem identitatea.

 CONVALIA HREHORCIUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!