O toamnă binecuvântată întârzie pe plaiurile bucovinene, încântându-ne cu aurul şi arama foioaselor risipite artistic printre verdele brazilor maiestuoşi ce se profilează pe cerul curat şi senin, ca în zile bune de vară. Frumuseţea priveliştilor ne încarcă sufletele, pregătindu-ne pentru bucuria reîntâlnirilor, la ceasuri parcă de taină, în cadrul cenaclului „Nectarie”. Şi în acest sfârşit de octombrie, am petrecut câteva momente deosebite, fiind părtaşi la prezentarea unor noi apariţii editoriale sau rememorând perioade faste din istoria noastră. Ne-am întâlnit cu trei cărţi noi. În „Tradiţii din Bucovina şi din Maramureş”, autorii Vasile Panţiru şi Constantin Stancu aduc un elogiu modului în care se păstrează tradiţiile în două zone de referinţă. „contratimp” şi ”muguri de lumină” sunt volumele unui dublu şi reuşit debut, autoarea Luminiţa Ignea fiind prezentă doar în culegeri. Volumul „contratimp” este încărcat de trăiri sensibile şi reflecţii puternice, dezvăluind un suflet trăitor în şi pentru poezie, iar volumul de haikuuri conferă unicitate elementelor abordate. Valoarea volumelor sporeşte prin inspirata ilustrare grafică semnată de Tudoriţa Maria Ignea, fiica autoarei. Luminiţa Ignea a mărturisit că datorează acest dublu debut şi impulsului primit din partea Rodicăi Rodean, preşedinta Asociaţiei „Universul prieteniei” din Iaşi.
Ca de fiecare dată, preşedintele executiv al cenaclului, scriitorul Ioan Mugurel Sasu, subliniază bucuria de a fi prezenţi în presă, de a fi solicitaţi să participăm la diverse manifestări literare din ţară, de această dată la Festivalul „Romeo şi Julieta… la Mizil”. Din presă ne-au atras atenţia articolele semnate de prof. univ. Mircea A. Diaconu, despre identitatea bucovineană, în ce măsură aceasta există şi, mai ales, sublinierile despre suferinţele românilor sub ocupaţia habsburgică, suferinţe despre care nu se prea vorbeşte. În apropierea încheierii Anului Centenar, n-au lipsit informaţiile despre pregătirea evenimentului din 1918, prof. Ion Cernat făcând referire la familia Lucanilor, luptători pentru unire, la reprimările bucovinenilor sub comanda lui Fischer, la faptul că guvernul austriac nu i-a permis lui Nicolae Iorga să intre în Bucovina. La puţine zile distanţă de eveniment, col. r. Ioan Abutnăriţei a vorbit despre Ziua Forţelor Armate şi despre vitejia generalului Mociulschi, luptător în trei războaie, medaliat cu ordinul „Mihai Viteazul”, în Primul Război Mondial, participant la eliberarea Oradei şi la luptele din Munţii Tatra, în cel de al Doilea Război Mondial. Comuniştii l-au acuzat şi l-au închis la Jilava şi la Canal, fiind reabilitat în 1967. Prea târziu! Vasile Panţiru a relatat povestea celor 47 de ostaşi români care-şi dorm somnul de veci în cimitirul de la Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă din Republica Moldova. Doar trei dintre ei au fost identificaţi, unul fiind bunicul primarului Radu Ciocan, din Ciocăneşti. Despre eroismul unor oameni simpli, care au luptat pentru ţară în Primul Război Mondial, a vorbit Jenica Romanică, unul dintre acei bravi oşteni fiind străbunicul său. Şi Anica Facina a amintit despre străbunicul Costache, rănit în război, apoi a lecturat câteva poeme proprii, unul dedicat toamnei, anotimp de care este iremediabil îndrăgostită.
Câteva poeme străbătute de o notă ironică la adresa scriitorilor şi a lui însuşi a citit Traian Nistiriuc („Mie însumi”, „Cine a spus că eşti poet”, „Pe vremea lui Văcărescu”, „Dacă eşti modern”). Marian Călinescu a demonstrat că este nu doar un bun prozator, ci şi bântuit de muza poeziei, poemul „Când…” fiind lecturat, în lipsa autorului, de I. M. Sasu. Ne-au surprins plăcut poetul Costel Simerea, cu o cronică despre poezia lui Traian Nistiriuc, dar şi Radu Stancu, cu o epigramă. Pentru prima dată la cenaclu, Costel Răescu din Câmpulung a mărturisit că scrie poezie religioasă, dar încearcă şi alte teme, demonstrând că şi reuşeşte, prin lectura unei fabule intitulată „Preşul” şi a unui poem patriotic, „Apa Prutului”. Gheorghe Solcanu a reamintit despre doi humoreni, creatori de cultură, prof. C. Cojocaru şi fiul său, regizorul Lucian Cojocaru. Din creaţiile proprii a citit poemele „Bucovina” şi „Ne-au furat”, dedicate apropiatei sărbători. Ion Grămadă a vorbit despre Ziua Internaţională a Toleranţei, atât de necesară în zilele noastre, aducând exemplificări din mari gânditori şi din înţelepciunea populară. Simion Tudurean s-a oprit la poezia satirică, domeniul său predilect. Seara s-a încheiat cu lectura unor poeme din volumul nou apărut de către Luminiţa Ignea, o ilustrare a unei preocupări constante pentru poezie şi o promisiune pentru viitoare reuşite.
Comentarii