Festivalul ucrainean „Frunza de ulm” este un eveniment apreciat şi care a devenit, în scurt timp de la lansare, unul dintre cele mai importante festivaluri din locurile nordice ale ţării, obţinând un loc important pe lista celor mai reuşite festivaluri, dar şi un loc aparte în inima participanţilor. Ca să se menţină în topuri, Festivalul „Frunza de ulm” din comuna Ulma se reînnoieşte an de an. Comuna Ulma este un colţ de ţară pur huţul, înconjurat de pante dulci, de un verde pur, într-o zonă extraordinar de frumoasă, unde oamenii trăiesc în plină natură, în tovărăşia fanteziei şi a creaţiei, izvodind frumuseţi ieşite din sufletul şi din mintea lor. Oamenii au nevoie de frumos şi sunt pur şi simplu fericiţi în splendoarea locului de aici – superb şi străvechi. În duminica de 28 octombrie a.c., organizatorii evenimentului au adus pe scenă formaţii artistice de înaltă ţinută. Această acţiune culturală a debutat sub semnul evocării personalităţii învăţătorului Iuri (Gheorghe) Cega – creatorul manifestării culturale din sânul etniei huţule. Astfel, Te Deumul susţinut de preotul paroh Chimiuc Constantin a evocat personalitatea acestui fiu îndrăgit al plaiurilor huţule, săvârşind slujba de pomenire. Momentul a trezit o vie emoţie în rândul tuturor participanţilor. De faţă cu familia ilustrului dispărut s-a desfăşurat remiterea unei plăci comemorative donată de către familia Hlabur Petru, cetăţean ucrainean din Plosca-Putila (Ucraina), prieten bun şi admirator al creaţiilor literare ale defunctului. În cuvântul său, dl Habur a evocat legăturile sale de prietenie cu Iuri Cega, apreciind contribuţia valoroasă a acestuia la o mai bună cunoaştere a vieţii huţulilor ucraineni din ambele ţări. Şi-a mai exprimat speranţa că pe viitor se va circula liber, fără restricţii, între Ucraina şi România.
Această manifestare s-a desfăşurat sub patronajul atât al organelor comunale reprezentate de Morocico Petru – primarul comunei Ulma, Ciocan Nicolae – preşedinte al filialei UUR Ulma, cât şi al membrilor Consiliului Judeţean – dl Mihăescu Mihai Aniuk, Pascar Vasile, Forac Elena, dna Peslar şi alţii.
Fondurile au fost alocate prin grija dlui inspector Sauciuc Ilie, de către UUR Bucureşti. Dl Mihai Mihăescu Aniuk, în calitate de moderator, a prezentat programul într-o manieră fără cusur, competent, profesionist, având un înalt nivel intelectual, fire controlată, spontană, luând în calcul fiecare detaliu al vieţii, un bun orator; în semn de gratitudine şi respect pentru oameni, se prezintă întotdeauna foarte bine pregătit.
Deschiderea programului a fost făcută de formaţia „Izvoraşul”, din Izvoarele Sucevei, pregătită de preotul Ardelean. Un grup de zece copii a cântat acompaniindu-se cu mandoline, cântece ucrainene şi unul în limba română. Acestor copii, care reprezintă zestrea neamului, Dumnezeu le-a dat sensibilitate cu carul. Deşi depinde de ei să şi-o folosească, dar şi de părinţi, ca să-i lase să-şi afle talentul. De admirat cât sunt de fericiţi! Au reuşit să fie ei înşişi, să-şi trăiască vocaţia din anii copilăriei; iar cei ce-i pregătesc să devină artişti talentaţi se bucură de roadele muncii lor.
Grupul vocal „Kolomeika”, din Siret, condus de profesoara Ianoş Zirca, a încântat publicul cu cântece ucrainene executate pe două voci şi acompaniate de vioară şi acordeon. Văzând-o pe Zirca cântând la vioară, m-au năpădit amintirile din anii de liceu când tatăl ei, Ianoş Valerian, ne pregătea în domeniul muzicii ca viitori absolvenţi de liceu pedagogic. Avea un munte de talent, talent moştenit de cei trei copii ai săi.
Dansurile executate de grupul „Cervona calena” din Negostina, pregătite de dl Iulian Chideşa, au stârnit emoţii, dar şi aplauze îndelungate. Ar fi nedrept să nu elogiez activitatea cultural-artistică din Negostina de peste 60 de ani.
Grupul vocal „Seniorii” din Rădăuţi, sub conducerea prof. Gheorghe Dascălu, a încântat publicul cu cântecele „Rospriahaite sclopţi cani”, „Zgaţvela rujor troiaca” şi „Răsună Bucovina”, fiind răsplătit cu aplauze îndelungate.
Grupul vocal „Palancuka”, din Paltin, a interpretat cântece ucrainene, cântece satirice. Membrii săi au fost îmbrăcaţi în costume de huţuli. De remarcat că artiştii populari din Paltin sunt prezenţi, întotdeauna, peste tot unde sunt solicitaţi.
Grupul de dansatori „Huţulca din Brodina” s-a remarcat atât prin execuţia dansului huţul, cât şi prin costumele huţule. Dl Mihai Aniuk a mulţumit organizatorilor, participanţilor la această manifestare. Instructorilor de programe artistice le-au fost înmânate flori şi diplome. În cuvântul său, printre altele, a propus ca Festivalul „Frunza de ulm” să se numească „Iuri Cega”, ocazie cu care să se inaugureze şi bustul acestuia. A mai subliniat că ucrainenii au cu ce se mândri. Atât Liceul Pedagogic din Siret, cât şi cel din Sighet au pregătit elevi de excepţie, care au slujit în mod exemplar societatea în care au trăit şi muncit.
Participanţii la festival au fost invitaţi la o agapă. Şi acolo s-a cântat, chiar s-a dansat, muzica fiind asigurată de Moisa Constantin din Paltin, care mânuieşte cu măiestrie atât fluierul, cât şi vioara. N-au lipsit nici cântecele patriotice, la care a dat tonul dl Şuhani Simion, cel mai tânăr pensionar (a lucrat în cadrul poliţiei).
28 octombrie a fost o duminică a sufletului pentru cei prezenţi la Festivalul „Frunza de ulm”, o stare care creează un tremur interior când apar pe scenă artiştii, iar spectatorii le urmăresc fiecare mişcare, le ascultă fiecare cuvânt rostit, apoi aplaudă – aceasta este măsura reuşitei celor prezentate pe scenă, iar acestea au fost nesfârşite, emblema speranţei şi energiei de a merge înainte. Aspectele cele mai reuşite ale acestei manifestări au fost imortalizate pe peliculă graţie dlui Mihai Boiciuc, nelipsit şi el de la serbările ucrainenilor.
ARTEMIZIA GHEORGHI,
Brodina
Comentarii