Jurnalul păsării Phoenix sau Zborul luminii

Cine este Mirela Ungurean? Este Omul care, răvăşit de trăirile la superlativul absolut al vieţii, renaşte din fiecare gând pe care îl ascunde, de vâltoarea zilei, sub cuvintele meșteșugite de propriul suflet. „Dacă scrisul cărţii (cărţilor – n.n.) a fost o formă de psihoterapie pentru mine, dragostea pe care am primit-o după citirea ei mi-a mângâiat sufletul şi mi l-a însănătoşit! Nu am avut şi nu am pretenţii de scriitoare…” ne mărturiseşte Mirela.

Mirela Ungurean a început să scrie un jurnal-fluviu, din care au apărut, deocamdată, două cărţi: „Frânturi de gânduri în lumină” (2016) şi „Lumina din noi” (2018). Temelia acestor cărţi a fost zidită, încă din copilărie, de un jurnal în care jocul de-a v-aţi ascunselea era după cuvinte: „Cândva ţineam un jurnal, primele impresii le-am scris prin şcoala generală. Ce lin curgeau atunci zilele, ce lipsă de griji! Cu trecerea timpului însemnările s-au diversificat, au căpătat accente dramatice, au încercat alteori să înlocuiască o mărturisire completă făcută cuiva de mare încredere, jurnalul devenind prietenul gata oricând să ofere un umăr pe care să plâng”.

De ce scrie Mirela Ungurean? Prinsă în acest joc al trăirilor, prin stilul confesiv şi gnomic, autoarea ne oferă o adevărată spovedanie pentru… învingători care au gustat din pelinul înfrângerilor şi care a transformat cenuşa iluziilor, dezamăgirilor şi pierderilor celor dragi în zbor. Astfel, Mirela Ungurean scrie pentru că existau „frânturi de amintiri care îşi cereau drepturile”, „dintr-un prea plin sufletesc”, pentru a evita „liniaritatea existenţială” şi, mai ales, pentru că „fiecare destin este o poveste”, iar scrisul a devenit „un proces de reînvăţare a vieţii senine”.

În primul volum al jurnalului-fluviu, „Frânturi de gânduri în lumină”, Mirela Ungureanu prezintă, de-a lungul celor nouă capitole, un adevărat pelerinaj al vieţii, urmat înspre propria clădire a visului de a fi om deplin: Miracolul ivirii; Primele amintiri; Câmpulung Moldovenesc. Primele impresii; Şcoala. Clasele primare; Neagra Şarului. Mamaia şi Tataia; Gimnaziul; Vatra Dornei. Mamina şi Bunicul; Liceul; Sfârşitul liceului. Noi alegeri.

Experienţa studenţiei şi înfruptarea din Bucureştiul cultural sunt retrăite, spiritual, în cel de-al doilea volum, „Lumina din noi. Jurnalul unui simplu spectator” care propune cititorului un spectacol livresc, desfăşurat pe trei capitole: Teatrul Bulandra, Teatrul Mic, Teatrul Naţional.

Utilizând contrapunctul, ca subiectivizare a expresiei, autoarea propune o punere în scenă a propriilor trăiri, emoţii, vise, gânduri, conturând un portret al unui destin: „Da, de atâtea ori am experimentat condiţia păsării Phoenix, arderea totală aducând de fiecare dată o nouă pereche de aripi şi un altfel de zbor! Cu cât era mai nimicitoare arderea, cu atât îşi făcea loc o mai profundă bucurie. Aşa am învăţat că durerea face loc fericirii şi cu cât te temi mai mult de suferinţă, cu atât şi capacitatea de-a te bucura va rămâne o simplă dorinţă! Pe locul aripii arse, simţi cum apare mugurele uneia noi, care se hrăneşte din chiar scrumul celei care a fost cândva!”.

Prof. dr. LUMINIŢA ŢARAN

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: