Specialişti externi explică de ce Suceava a devenit doar o destinaţie de tranzit, iar Gura Humorului este noul centru de greutate al zonei în domeniul turistic

> Este vorba despre tratarea deficitară a turismului din perspectiva aşteptărilor turiştilor, concomitent cu neglijarea conceptului de vizitator > CL Suceava urmează să decidă asupra unui plan de acţiune pentru remedierea situaţiei

Consiliul Local al municipiului Suceava urmează să dezbată în şedinţa de joi documentul intitulat „Planul Local de Acţiune pentru Promovarea şi Protejarea Patrimoniului Cultural în Municipiul Suceava pentru perioada 2018 – 2023” şi a portofoliului de proiecte aferent.

Potrivit expunerii de motive făcute de primarul Ion Lungu şi viceprimarul Lucian Harşovschi, municipiul Suceava, care este beneficiar al rezultatului implementării proiectului Share, face parte, începând cu luna februarie 2017 din grupul regional de lucru constituit în domeniul promovării, conservării şi protejării patrimoniului cultural, coordonat la nivel regional de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est Piatra Neamţ.

În cadrul proiectului s-au realizat şase planuri de acţiune privind promovarea, conservarea şi protejarea patrimoniului cultural, câte unul pentru fiecare municipiu reşedinţă de judeţ din regiunea Nord-Est.

Planul de acţiune pentru municipiul Suceava a fost realizat de experţii externi angajaţi în cadrul proiectului Share, sub coordonarea Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est Piatra Neamţ, iar metodologia de lucru a fost elaborată de Universitatea Greenwich Londra, Marea Britanie, partener în cadrul proiectului.

De menţionat este că datele şi informaţiile solicitate de experţi au fost puse la dispoziţie de reprezentanţii municipiului Suceava, Serviciul Integrare Europeană şi Strategii de Dezvoltare, Compartiment Turism, fiind integrate de experţii externi în forma actuală a planului de acţiune.

Pentru început, specialiştii externi angajaţi au constatat principalele deficienţe ale municipiului Suceava.

Astfel, s-a constatat insuficienta punere în valoare a obiectivelor de patrimoniu construit, din cauza fragmentării centrului istoric prin intervenţiile din perioada comunistă, dar şi a lipsei unei viziuni urbanistice şi peisagistice de ansamblu în dezvoltarea oraşului, ca şi deficienţe legate de promovarea ofertei turistice de la nivel local, pe fondul lipsei unei politici unitare de promovare şi marketing a potenţialului turistic local, a neamenajării unor trasee – rutiere, pietonale, velo – între principalele atracţii, a semnalizării deficitare a obiectivelor turistice şi lipsei infrastructurii de promovare – hărţi, panouri informative şi de interpretare –, a vizibilităţii reduse a centrelor de informare turistică, a lipsei unui site web de promovare a obiectivelor turistice din municipiul Suceava.

Se observă şi lipsa unor spaţii adecvate pentru susţinerea activităţii culturale, cum ar fi biblioteci, muzeu şi galerie de artă, precum şi oferta relativ modestă de evenimente care să atragă un număr mare de vizitatori.

Totodată, un punct negativ este nevalorificarea peisagistică a râului Suceava, lipsa unei baze de agrement corespunzător amenajate, a unui parc municipal de mari dimensiuni, precum şi a unui complex sportiv modern.

În acelaşi timp, specialiştii au constatat accesul limitat al transportului public la zone istorice importante, precum şi lipsa unui sistem de informare a pasagerilor, lipsa infrastructurii de transport cu specific turistic cum ar fi un autobuz turistic, aspectul necorespunzător al porţilor de intrare în oraş, precum şi poluarea fonică generată de traficul rutier intens.

Un alt punct negativ este indicele redus de utilizare a capacităţii de cazare şi durata redusă a sejurului turiştilor, insuficienta pregătire de specialitate a personalului din domeniul turistic şi motivarea scăzută a acestuia, dar şi o ofertă deficitară de spaţii de cazare şi de restaurante cu specific local sau o comunicare insuficientă între mediul de afaceri şi administraţie.

Analiza a mai indicat că se acordă o importanţă scăzută în documentele de planificare strategică şi teritorială existente unor aspecte precum patrimoniul cultural imaterial, antreprenoriatul, economia cunoaşterii, industriile creative, sectorul ONG, calitatea vieţii, birocraţia, transparenţa decizională, corupţia, voluntariatului sau multilingvismului.

O altă concluzie este tratarea deficitară a turismului din perspectiva cererii, mai exact a preferinţelor, aşteptărilor şi exigenţelor turiştilor, inclusiv pe fondul unor cercetări de piaţă în acest sens concomitent cu neglijarea conceptului de vizitator, de marketing şi management al destinaţiei, dar şi lipsa unei analize detaliate cu privire la sfera activităţilor pentru turişti, cum ar fi trasee, tururi ghidate, gastronomie, shopping, divertisment sau evenimente.

Grupul de experţi a efectuat şi un sondaj de opinie în urma căruia a rezultat că sucevenii acordă o importanţă crescută tuturor aspectelor oraşului, în general peste media oraşelor reşedinţă de judeţ din regiunea de nord-est, ceea ce arată o implicare generală mare a locuitorilor în viaţa oraşului, iar ierarhia problemelor locuitorilor municipiului Suceava nu se suprapune exact peste ierarhia problemelor oraşelor mari din regiune, ceea ce arată că există o serie de nevoi specifice oraşului.

Totodată, s-a evidenţiat că peste 65% dintre localnici merg în centru zilnic, iar circa 22% merg în centru doar o dată pe săptămână, ceea ce arată o legătură deosebit de strânsă a acestora cu nucleul urban vechi din zona pietonalului, iar aceştia petrec în centru o medie de 2.5-3 ore/zi, faţă de vizitatori care petrec în jur de 3.5-4 ore. „Şederea este relativ redusă şi se datorează unei capacitaţi actuale limitate a centrului oraşului de a reţine persoanele mai mult timp, în lipsa unei palete generoase de activităţi culturale” se arată în studiu.

De remarcat este că localnicii merg în centrul oraşului în mare parte pentru probleme personale – dentist, cumpărături, lucru, vizitarea unor prieteni – şi secundar pentru petrecerea timpului liber.

Sondajul a mai arătat că locuitorii Sucevei percep nevoia de atractivitate a oraşului şi plasează pe primele locuri în nevoile lor aspecte legate de patrimoniu local, experienţe pentru vizitatori, comportamentul localnicilor faţă de turişti, divertisment, varietatea tipurilor de cazare oferite, iar pe locurile următoare sunt elementele de infrastructură, mobilitate, accesibilitate, întrucât oraşul tinde să fie din ce în ce mai aglomerat, iar ambuteiajele tind să crească ca intensitate, mai ales în zona podului Burdujeni.

Experţii mai adaugă că turiştii nu stau mai mult de 1,5 nopţi în Suceava, cea mai mică medie de şedere din toată regiunea.

„De fapt, municipiul Suceava a devenit o destinaţie de afaceri sau de tranzit către regiunea turistică Bucovina. Investiţiile mari din ultima perioadă în oraşul Gura Humorului, aflat la mai puţin de o oră, au deplasat centrul de greutate al petrecerii timpului liber către această destinaţie” se arată în studiu.

Demn de menţionat este că numărul de turişti cazaţi în oraş a ajuns la un maxim istoric în 2016 (93.058), însă evoluţia rămâne „una lentă şi variabilă”; oraşul se află pe locul doi în ierarhia regională, iar emergenţa unor evenimente de anvergură regională, cum sunt festivalurile pe timpul verii, tinde să accentueze uşor sezonalitatea.

Principala motivaţie a vizitei turiştilor la Suceava intervievaţi în perioada august – septembrie 2017 rămâne întâlnirea unor rude sau prieteni (30%), turismul cultural (23%), turismul de afaceri (13%), evenimentele şi conferinţele (13%), cumpărăturile (10%).

Din punct de vedere al evoluţiei dezvoltării turistice, numărul de turişti este unul important, reprezentând un raport de unu la unu între turişti şi rezidenţi, iar gradul de ocupare este satisfăcător, de 32%, peste pragul de 30% reţinut ca minim pentru ca o afacere hotelieră sa fie profitabilă, fiind pe locul 2 în ierarhia urbană regională, având un grad sporit de implicare a autorităților publice, apariţia unor hoteluri şi atracţii noi iniţiate de sectorul privat, creşterea deosebită a traficului pe aeroportul Suceava după modernizare.

„Cu toate acestea, ritmul creşterii numărului de sosiri turistice în perioada 2015 – 2016 a scăzut la 2% faţă de 10% perioada 2014 – 2015. Acest lucru poate indica o stagnare a atractivităţii oraşului sau o concurenţă regională puternică” se explică în studiu.

Mai mult, deşi numărul de turişti cazaţi în oraş a ajuns la un maxim istoric în 2016 (peste 93.000) acesta nu se află în topul principalelor 15 destinaţii turistice din România, în pofida poziţiei faţă de zona Bucovinei, un brand foarte cunoscut pe plan intern şi internaţional.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei, a fost elaborat un plan local de acţiune care va duce la poziţionarea municipiului ca centru regional al turismului, axat pe valorificarea patrimoniului natural şi construit deosebit de bogat al oraşului, a moştenirii istorice şi a poziţiei sale geografice strategice.

Astfel, în plan sunt identificate principalele probleme: monumentele istorice nu sunt valorificate în acord cu potenţialul acestora, promovarea insuficientă a municipiului ca destinaţie turistică, ofertă culturală neatractivă pentru locuitori şi turişti, număr redus de locuri de muncă în sectorul HORECA, vizibilitate redusă a oraşului pe plan intern şi extern, rata ridicată a şomajului, inexistenţa unei politici unitare de promovare şi marketing a potenţialului turistic din municipiul Suceava, grad de vizibilitate redus al centrelor de informare turistică, lipsa infrastructurii de promovare: hărţi, panouri informative, panouri de interpretare, semnalizarea obiectivelor turistice este deficitară, nu există o sursă de informare anterior vizitării, de exemplu un site de promovare, nu există trasee – rutiere, pietonale, pentru biciclete – între obiectivele turistice, lipsa infrastructurii de transport cu specific turistic duce la diminuarea numărului de turişti, transportul în comun nu atinge zone istorice importante, astfel accesul la obiective turistice de interes este limitat. De asemenea, transportul în comun nu oferă informaţii pentru călători, aspect ce îngreunează accesibilitatea turiştilor.

Alte aspecte negative sunt cele că piaţa Gării Burdujeni nu este iluminată, că autogara privată dispune de un cadru inadecvat de aşteptare, insuficienta pregătire de specialitate şi motivare a personalului din domeniul serviciilor turistice.

Mai mult, în oraş nu există un muzeu de artă, iar suprafaţa actuală a Galeriei de Artă nu răspunde necesităţilor şi nu există spaţii pentru susţinerea culturii, iar cele existente nu acoperă necesităţile; activităţile culturale sunt slab reprezentate la nivelul municipiului Suceava.

În plan se propune valorificarea monumentului istoric Curtea Domnească din Suceava pentru promovarea ridicată pentru circuitul turistic local, regional şi naţional, realizarea unui traseu de tip „autobuz turistic”, un proiect „Maratonul Cetăţilor”, cunoaşterea şi promovarea obiceiurilor şi tradiţiilor din Bucovina, punerea în valoare a ţinutului Bucovinei, Muzeu de Artă în municipiul Suceava, calendar de evenimente culturale/ tematice/ economice locale, promovarea municipiului Suceava drept capitală a Bucovinei, elaborarea unei strategii de dezvoltarea turismului, crearea şi promovarea unui brand turistic local, integrat brandului Bucovina, crearea de circuite turistice tematice, derularea unui program multianual pentru implementarea strategiei culturale a municipiului, dar şi sporirea subvenţiilor acordate de autorităţi pentru proiectele culturale derulate de ONG-uri.

Planul mai prevede şi acţiuni de dezvoltare a colaborării între municipiul Suceava şi mediul de afaceri pentru asigurarea facilităţilor necesare în vederea creşterii economice locale prin creşterea ofertei de produse cu specific local şi acordarea de facilităţi fiscale mediului de afaceri.

În ceea ce priveşte infrastructura de transport din municipiu, studiul observă mai multe neajunsuri: > amenajări nesatisfăcătoare pentru biciclişti – piste pentru biciclete realizate pe trotuar cu o lăţime relativ mică, reţea discontinuă, nu acoperă zonele de interes – monumente istorice, zona centrală, traseu spre zonele comerciale, nu există infrastructură de închirieri biciclete; > amenajări nesatisfăcătoare pentru pietoni – probleme de siguranţa circulaţiei la trecerile pentru pietoni, trotuare în stare necorespunzătoare, amenajări necorespunzătoare pentru zonele pietonale periferice, zone pietonale neadaptate pentru persoanele cu dizabilităţi, lipsa unui sistem coerent, integrat de circulaţie pietonal; > transport public în comun neatractiv – lipsa mijloacelor de transport ecologice, interval de circulaţie mare a mijloacelor de transport, zone de interes neacoperite de sistemul de transport – Cetatea de Scaun, Muzeul Satului, zone periferice etc., lipsa unui sistem de informare a călătorilor, lipsa unui sistem de eliberare şi validare automată a biletelor de călătorie, lipsa unei căi unice care să asigure un timp scurt de deplasare; > existenţa traseelor cu trafic greu în zona centrală şi cartierele rezidenţiale ale municipiului – problema este generată de lipsa centurilor ocolitoare care pe de o parte să elimine tranzitul transportului de marfă prin municipiu, pe de altă parte să fluidizeze traficul în zona centrală şi spre zonele comerciale situate în zona industrială; > prezenţa a două puncte de concentrare a mai multor moduri de transport – există doar la nivel de conectare a transportului public în comun cu gările CFR.

Pentru corectarea acestor aspecte se propune realizarea unui sistem integrat de transport public ecologic în municipiul Suceava, dar şi a unui sistem integrat de management şi modelare urbană destinat fluidizării traficului şi îmbunătăţirii calităţii vieţii, amenajarea de trasee turistice pietonale în municipiu, crearea şi reamenajarea infrastructurii rutiere, pe coridoare deservite de transport public, pentru creşterea nivelului de siguranţă şi eficienţă în circulaţie a reţelei de transport, susţinerea deplasărilor velo în municipiul Suceava, dar şi susţinerea deplasărilor pietonale. Un al punct al planului prevede creşterea calităţii vieţii locuitorilor în vederea reducerii fenomenelor demografice estimate la nivel statistic, precum şi îmbunătăţirea experienţei turiştilor, dar şi dezvoltarea durabilă a oraşului în vederea creşterii nivelului de trai al populaţiei şi a atractivităţii oraşului pentru vizitatori.

Planul de acţiune are termene de îndeplinit pentru fiecare dintre obiective şi măsuri care se întind până în 2023. (N.B.) 

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: