Toată lumea a remarcat – şi cei veniţi din nord, şi cei de aici, la aniversarea Societăţii Scriitorilor Bucovineni – numărul mare al celor de la Cernăuţi adunaţi la un loc, însăşi acad. Alexandrina Cernov arătându-se surprinsă de această performanţă.
Dar chiar este o performanţă? Cum toată lumea, inclusiv combatanţii, cu siguranţă, este de acord că disputele dintre liderii conaţionalilor noştri din nordul Bucovinei, indiferent de cauzele lor, nu fac bine atitudinii lor comune faţă de asaltul nemaiîntâlnit în lumea civilizată, căreia pare şi declară ritos chiar că-şi doreşte să aparţină, al statului vecin şi prieten împotriva conştiinţei cetăţenilor săi de origine română: îi vrea deplin deznaţionalizaţi.
Prima ţintă este şcoala. Urmează limba, în Parlamentul de la Kiev prezentându-se, în primă lectură, o lege ce interzice utilizarea limbii minorităţii în presă! Vrei presă în limba română? Introduci şi publici alăturat acelaşi text în ucraineană! Bilingvismul acesta, în afară că foloseşte numai securiştilor analfabeţi, conduce la cheltuieli suplimentare, asigurate de editor. „Zorile Bucovinei” gâfâie şi în condiţiile actuale, trăind doar din resurse proprii. De ce ar traduce şi articolele în ucraineană? Ajută cu ceva statul ziarul, pentru ai cărui cetăţeni contribuabili, neştiutori de română, acesta scrie, să trăiască?
Jenant este că o Europă care respectă multiculturalitatea se face că nu vede comportamentul naţionalist al celor care, cică, îşi doresc să intre în Europa! Nu m-aş mira să aspire în secret să-şi impună limba şi în noul teritoriu „cucerit”, la Berlin, Roma sau Paris urmând să se înveţe ucraineana încă din şcoala primară.
Cerbicia cu care impun aceste reguli cetăţenilor ei luaţi cu forţa cândva în lagărul slav de ruşi este asimilare pe faţă, „apreciată” de un lider cam de acelaşi calibru care este preşedintele Statelor Unite! Ce este de apreciat, când dragostea se împlineşte prin viol?
Comentarii