În judeţul nostru

Zeci de mii de hectare de păduri sunt uscate, bolnave sau atacate de dăunători

> De vină sunt vântul, zăpada, vânatul, seceta, vătămările de exploatare, gândacul de scoarţă, insectele sugătoare, dar şi paraziţi vegetali, precum vâscul şi armilaria. > În ultimele decenii, răşinoasele au fost „puternic calamitate”, valorificarea cu întârziere a doborâturilor ducând la „apariţia unor focare periculoase de ipidae”

 Pe mii de hectare de păduri din judeţul Suceava se manifestă fenomenul de uscare anormală a arborilor. Aşa se arată într-un raport al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Suceava, conform căruia, în anul 2017, au fost inventariate 6.153 ha împădurite care, din diverse motive, s-au uscat. În cauză sunt 2.538 ha cu molizi, 1.927,3 ha cu fagi şi 1.470,7 ha brazi, uscarea fiind pusă pe seama unui „complex de factori biotici şi abiotici”.

Potrivit APM, în conformitate cu informaţii ale Gărzii Forestiere, 214 ha cu frasini s-au uscat din cauza atacului hymenoscyphus fraxineus, iar pinii de pe 3 ha au avut de suferit de pe urma secetei. La acestea se adaugă alte zeci de mii de hectare căzute pradă insectelor defoliatoare şi paraziţilor vegetali, printre care gândacul de scoarţă, insectele sugătoare, vâscul şi armilaria.

Cea mai mare suprafaţă afectată este de cea de 59.486,7 ha de conifere, atacată de ipidae, pădurile de foioase afectate însumând 9.895,3 ha. În 2017, 88,1 ha de plantaţii tinere de molizi, brazi şi larice au fost invadate de insectele defoliatoare şi paraziţii defoliatori, pepinierele fiind afectate pe 73 ha.

Ca măsuri, tratamente au fost efectuate pe circa 15.000 ha, „situaţia fitosanitară a pădurilor din judeţul Suceava fiind ţinută sub observaţie de silvicultori angajaţi ai ocoalelor silvice de stat şi private”.

„În ultimele decenii, răşinoasele din nordul Carpaţilor Orientali şi mai ales din zona judeţului Suceava au fost puternic calamitate prin doborâturi de vânt şi zăpadă. Exploatarea şi valorificarea acestor arbori s-a efectuat cu dificultate, deseori termenele stabilite fiind depăşite. În acelaşi timp, în parchete au rămas importante cantităţi de resturi de exploatare, iar în multe dintre acestea găsindu-se şi sortimente cu dimensiuni mai mari. Astfel de condiţii au favorizat înmulţirea în masă a insectelor de scoarţă, situaţie la care, în bună măsură, au contribuit şi perioadele de secetă accentuată. În felul acesta s-a ajuns la crearea unor focare periculoase de ipidae în arborele de molid” se precizează în informarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava.

În categoria factorilor biotici sunt incluse vânatul, animalele domestice, insectele şi ciuperci, iar în cea a factorilor abiotici se numără vântul, zăpada, gerul şi grindina. În plus, de remarcat sunt şi factori antropici, precum „rezinajul” şi vătămările de exploatare.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: