„Bucovina și bucovinenii, un secol de la Marea Unire”

Ieri și azi (sâmbătă și duminică, n.n.), la Rădăuți și Cernăuți, s-a desfășurat cea de-a XXVI-a sesiune anuală de referate și comunicări științifice „Bucovina și bucovinenii. Un secol de la Marea Unire”, organizată de Institutul „Bucovina”din Rădăuți al Academiei Române și Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”din Cernăuți.

Conferința Științifică Internațională a fost deschisă de dr. Marian Olaru, directorul Institutul „Bucovina”, Rădăuți, care i-a prezentat pe oaspeții de onoare ai simpozionului din cele trei state – România, Ucraina și Polonia.

Diplomatul Aurelian Rugină, consul la Consulatul General al României la Cernăuți, i-a salutat pe cei prezenți cu cunoscuta frază eminesciană: „Trăiască nația!”, la care doar câțiva dintre participanți au răspuns corect: „Sus cu ea!”. Reprezentantul misiunii diplomatice române la Cernăuți a continuat pe o notă diplomatică. „Frați români! Sunt bucuros și onorat să mă aflu în mijlocul dumneavoastră la această manifestare de înaltă ținută științifică. Celelalte anterioare le-am urmărit pe Internet, rămânând impresionat de înalta ținută a prezentărilor și discursurilor celor care au participat la ele. În numele Consulatului General al României la Cernăuți, al Guvernului României vă mulțumesc pentru efortul de a readuce la lumină adevărul despre cele întâmplate în istoria Bucovinei și vă doresc succes în demersul dumneavoastră”.

Primul și-a expus tema („Perspective istoriografice asupra Unirii Bucovinei (1918)”, Ștefan Purici, prorector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, care a adus dovezi concludente despre publicarea de-a lungul anilor a diverselor lucrări ale savanților din România, Republica Moldova, Ucraina, Israel, SUA, Olanda despre Bucovina și rolul acestor monografii asupra perspectivelor istoriografice despre Marea Unire.

Profesorul dr. Ion Filipciuc din Câmpulung Moldovenesc, un bun prieten al nostru, ca întotdeauna, pe baza documentelor, informațiilor și comentariilor adunate în Arhiva de Stat din Cernăuți, Arhivele Naționale – Serviciul județean Suceava, Muzeul Militar Național din București și Depozitul Central de Arhive din Pitești, despre personalitatea generalului Iacob Zadik, comandantul Diviziei a 8-a, ce a avut un rol hotărâtor în eliberarea Bucovinei și Unirea Bucovinei cu Regatul României. Îmbrățișându-se la 11 noiembrie 1918 cu Iancu Flondor, „în ochii căruia se iviră două lacrimi mari, prinos al nesfârșitei sale iubiri de neam” (Dimitrie Marmeliuc) „ca doi frați care nu s-au văzut de 144 de ani”, I. Flondor și I. Zadik, au fost dați uitării, după cum conchide Ion Filipciuc în proaspăta apariție editorială „Generalul Iacob Zadik în Bucovina”. De altfel, Iancu Flondor nici nu are bust pe aleea de la Alba Iulia, iar Iacob Zadik, a murit la venerabila-i vârsta de aproape103 ani, „cu amărăciunea că mai toată viața… a luptat luptă deșartă”.

Bogată în date inedite, în fapte noi a fost și comunicarea arhivistului Dragoș Olaru din Cernăuți despre ziaristul Valeriu Braniște în capitala Bucovinei și aportul ardelenilor la Marea Unire, despre apariția la Cernăuți a ziarelor „Patria” și „Gazeta Bucovinei”, despre sediile de atunci și fotografiile actuale ale acestor vechi clădiri, despre actualul conac al lui Iancu Flondor din Storojineț, parcul și lacul „omului providențial al Bucovinei”.

Membrii de onoare ai Academiei Române Vasile Tărâțeanu și Alexandrina Cernov au prezentat comunicări despre alți artizani ai Unirii – Dionisie Bejan și Ion Nistor, iar medicul Mihai Ardelean din Suceava s-a referit la contribuția medicilor bucovineni la dezvoltarea asistenței medicale la Suceava și Cernăuți.

Interesante au fost și relatările profesorilor și conferențiarilor Universității sucevene „Ștefan cel Mare” Sanda-Maria Ardeleanu, Harieta Mareci Sabol, Carmen Chașovschi, referatele cercetătorilor științifici ai Institutului „Bucovina din Rădăuți Elena Pascaniuc, Carol Mohr, Ovidiu Bâtă, dr. Arcadie Bodale, inspector superior la SJIAN din Iași.

Pentru prima dată, la respectiva conferință științifică au participat și savanții polonezi – Karina Stempel-Gancarczyk de la Institutul de Slavistică al Academiei Poloneze de Științe, Magdalena Pokrzynska de la Universitatea din Zielona Gora, comunicările cărora s-au referit la obiceiurile comunității poloneze, în particular, a morții, înmormântării și doliului, la dispariția limbii în satele poloneze din Bucovina românească. (T. NICOLAE; Fotografii: „Zorile Bucovinei”)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: