Deputatul Ioan Bălan:

Cred că ministrul Transporturilor nu ştie ce să răspundă

Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a refuzat în ultimele luni să răspundă interpelărilor directe adresate în Parlament de deputatul PNL de Suceava Ioan Bălan, el ieşind de mult din termenele legale stabilite pentru oferirea de răspunsuri la solicitarea parlamentarilor.

Ioan Bălan a apreciat că situaţia este generată de degringolada existentă în Ministerul Transporturilor.

„Ministrul arată că e dezorientat complet. Refuză să răspundă ziariştilor, parlamentarilor şi, de fapt, refuză să răspundă cetăţenilor acestei ţări” a spus deputatul sucevean.

El şi-a exprimat convingerea că ministrul Transporturilor nu ştie ce să răspundă.

Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, nu a dorit să răspundă la o solicitare făcută la începutul lunii mai de deputatul Ioan Bălan şi la care avea termen de transmitere a răspunsului data de 31 mai.

Deputatul a cerut prezentarea unei situaţii cu proiectele de investiţii noi, aflate în responsabilitatea Ministerului Transporturilor (rutier, feroviar, naval şi aerian), demarate efectiv în primul trimestru din anul 2018.

„Solicit o situaţie cu proiectele de investiţii la care s-au demarat lucrări efective de construire (nu proiecte aflate veşnic în proceduri licitaţie sau în elaborare de studii de fezabilitate), cu proiecte în care s-au deschis efectiv şantierele de lucrări” mai cere Bălan.

„Având în vedere faptul că CNAIR şi-a asumat finalizarea, în regie proprie, a centurii ocolitoare a municipiului Suceava (gradul de realizare este de cca. 85%), vă solicit să precizaţi dacă acest obiectiv de investiţii o să fie finalizat în cursul anului 2018. Dacă nu, vă solicit să precizaţi un termen ferm pentru finalizarea celor cca.15% din lucrările rămase” a mai cerut Bălan.

Aflăm că Lucian Şova a refuzat să răspundă şi la o interpelare prin care să explice situaţia din cadrul Companiei Naţionale de Drumuri, „care are zeci de directori şi rezultate zero”.

„Toate eşecurile înregistrate de România în planul realizării proiectelor de infrastructură sunt generate de slabul management de care a dat dovadă, cel puţin în ultimii ani, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Licitaţii insuficient pregătite, proiecte tehnice de slabă calitate, cereri de finanţare cu multe probleme, lipsă de strategie şi planificare, contestaţii peste contestaţii admise în instanţele de judecată reprezintă numai câteva dintre aspectele care pot caracteriza CNAIR, deşi obiectivul principal al reorganizării CNADNR a fost tocmai creşterea performanţelor instituţiei” a arătat Bălan.

Deputatul sucevean i-a spus ministrului că dacă va accesa pagina electronică a CNAIR, va fi imposibil să nu remarce că structura de conducere a CNAIR cuprinde, pe lângă poziţia de director general pe care o ocupă Narcis-Ştefan Neaga, încă 28 de directori şi doi consilieri ai directorului general.

„Nu cred că mai există la nivel internaţional o instituţie cu performanţe zero care să fie populată cu zeci de directori, plătiţi consistent din fondurile publice. Şi, de parcă acest aspect nu ar fi îndeajuns, asociaţiile specializate din zona de interes a infrastructurii din România spun că CNAIR a intrat într-un proces puternic de deprofesionalizare, între miile de angajaţi ai companiei existând tot mai puţini specialişti de profil: ingineri constructori, arhitecţi, tehnicieni” arată deputatul liberal sucevean.

El a cerut ministrului Transporturilor, în condiţiile în care CNAIR este pe cale să eşueze în accesare miliardelor de euro din fondurile europene disponibile în cadrul de programare 2014 – 2020, să spună care este numărul total al funcţiilor de conducere care există astăzi la nivelul CNAIR, precum şi salariul mediu plătit în luna mai 2018 pentru funcţiile de director-general, director-general adjunct, director, director-adjunct şi directori de regionale.

Totodată, Bălan a solicitat şi o situaţie cu bonusurile de performanţă/ prime/ alte beneficii financiare acordate angajaţilor cu funcţii de conducere din cadrul CNAIR în perioada 1 ianuarie 2017 – 1 iunie 2018.

Termenul de răspuns legal pentru această interpelare a fost 11 iulie, fiind cu mult depăşit, la fel ca şi răspunsul la cealaltă întrebare. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!