Istorie, Cult şi Cultură ortodoxă în noi apariţii editoriale

Este bine ştiut de fiecare român că Sf. Mănăstire Putna este un loc unde istoria este deopotrivă magistra vitae şi magistra pietatis. Mărturiile istorice, descoperite fie în săpăturile arheologice efectuate de specialişti în secolul trecut, fie cele păstrate cu sfinţenie în Turnul tezaurului, dovedesc încă o dată că ostenitorii acestei mănăstiri, cunoscuţi dar şi necunoscuţi, prin rugă şi muncă – ora et labora – principiul filocalic fundamental şi trăit deplin în acest aşezământ, au creat numeroase opere de artă bisericească, comori ale patrimoniului cultural naţional şi universal.

Cu stăruinţă, pricepere şi răbdare pentru cercetările pe care le-a întreprins, specifice monahilor creatori de valori spirituale, monahul Alexie Cojocaru de la Mănăstirea Putna a editat sub egida prestigiosului Centru de Cercetare şi Documentare Ştefan cel Mare al Sfintei Mănăstiri Putna volumul Tezaurul Mănăstirii Putna – Broderii şi ţesături şi volumul Pomelnicele Mănăstirii Putna şi ale schiturilor ei.

Trebuie spus de la început că alături de scriptoriul mănăstirii, de şcoala greco-slavo-română despre care vorbea în vremea sa academicianul Ştefan Bârsănescu, alături de atelierul în care se executau valoroase piese de argintării şi icoane, ia fiinţă un puternic atelier de broderii, din care au ieşit opere excepţionale, celebre azi în toată lumea pentru măiestria artistică, somptuozitatea, originalitatea şi unitatea lor stilistică. Astfel explicăm şi afirmaţia pe care a făcut-o istoricul André Grabar după ce a vizitat Muzeul Mănăstirii Putna că dacă din toată expoziţia de broderii din această mănăstire ar rămâne doar Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, tot am înţelege ce a însemnat arta broderiei bizantine din vremea domniei lui Ştefan cel Mare.

În muzeul Mănăstirii Putna, se găsesc broderii liturgice dintre care unele la început au fost veşminte domneşti, confecţionate din ţesături somptuoase, fie orientale, fie veneţiene, florentine sau genoveze, transformate mai târziu în văluri de tâmplă, acoperăminte de pristol, de morminte, care toate la un loc au dus faima prestigiosului aşezământ putnean departe peste veacuri şi fruntarii, impunându-l ca pe unul dintre cele mai strălucite centre ale culturii şi artei medievale din sud-estul Europei. De altfel, sunt câteva inscripţii, care dovedesc cu prisosinţă, aşa cum arată autorul, că la Mănăstirea Putna exista un atelier de broderie în timpul domniilor lui Ştefan cel Mare şi Bogdan al III-lea şi că cei ce trudeau aici erau călugări, cum ar fi Mardarie, Iosif şi Zosima, cei mai vechi meşteri cunoscuţi în Evul Mediu românesc. Ceea ce trebuie remarcat răsfoind acest frumos album, după ce ai vizitat muzeul mănăstirii, este că, aşa cum afirmă autorul, „icoanele – broderii din tezaurul Mănăstirii Putna au meritul de a înfăţişa creştinismul autentic, aşa cum l-a moştenit Bizanţul din primele veacuri creştine”, că, „icoane pictate cu acul, broderiile nu sunt doare opere de artă unice şi de nepreţuit, ci şi dovezi ale continuităţii, peste veacuri, a Bisericii Fiului lui Dumnezeu, cea Una, în care Dumnezeu şi omul conlucrează”.

Cea de a doua lucrare pe care o supunem atenţiei cititorilor ne aduce în faţă câteva informaţii deosebit de importante despre acele documente religioase numite uneori „prothesis”, „diptice” sau „sinodice”. În patrimoniul cultural al ţării noastre s-au păstrat numeroase pomelnice, mai vechi sau mai noi, „ctitoriceşti” sau „de familie”, scrise pe materiale şi în forme dintre cele mai variate. Lucrarea reuneşte pentru prima dată între coperţile sale 14 pomelnice ale Mănăstirii Putna precum şi ale schiturilor ei, scrise în secolele XVIII-XIX, păstrate în arhiva mănăstirii, parte dintre ele editate parţial sau integral. Aceste pomelnice scrise în limba română, cu caractere chirilice, se remarcă prin decoraţiile lor bogate, prin informaţiile interesante pe care le furnizează despre viaţa şi slujitorilor din lavra Putnei, iar pentru publicarea acestora autorul s-a bucurat şi de sprijinul neprecupeţit al cunoscuţilor istorici Ştefan Sorin Gorovei şi Maria Magdalena Székely de la Iaşi .

 Aşadar, toate la un loc – broderiile, dimpreună cu splendidele manuscrise caligrafiate şi miniate aici – duc faima prestigiosului aşezământ putnean departe peste veacuri şi fruntarii, deopotrivă din răsăritul creştin până în lumea musulmană, impunându-l ca pe unul dintre cele mai strălucite centre ale culturii şi artei medievale.

Apărute în condiţii grafice deosebite, aceste două lucrări tipărite cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, dovedesc încă o dată legătura strânsă între cult şi cultură românească, identitate şi unitate naţională. Avem încredinţarea că prin apariţia acestor lucrări se oferă cititorilor posibilitatea unei înţelegeri mai complexe, mai nuanţate a tezaurului de la Putna.

 Dr. VASILE M. DEMCIUC

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

  1. Cititor_interesat says:

    Cu adevarat impresionant! Ar fi foarte potrivit insa ca atunci cand recomandati astfel de lucrari sa precizati de unde pot fi achizitionate,modalitati alternative (cum ar fi achizitionarea online) pentru ca,spre surprinderea cititorului obisnuit,la fel de interesat ca si dvs.,nici macar pe internet nu se gasesc suficiente referinte de acest tip…
    Este o problema comuna pentru toate lucrarile din si despre Bucovina,poate sa fie o intamplare insa poate sa fie si altceva… Cum ar fi,de exemplu,faptul ca astfel de lucrari se editeaza si se vand la Targoviste,o zona reprezentativa pentru bucovineni,nu?
    Precum si altele…

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: