Buchiseli. Vorbe de prisos

Opozabilă exprimării concise sau lapidare, prolixitatea afectează comunicarea (atunci când nu este căutată cu intenţii literar-artistice, pentru caracterizarea unui personaj de comedie, de pildă) prin balastul lingvistic dăunător ţinutei elegante a mesajului şi chiar clarităţii şi şanselor de înţelegere a acestuia. Stil specific adepţilor vorbăriei incontinente, cel prolix se alimentează cu încărcături verbale inutile nu numai prin paranteze, digresiuni sau explicaţii întortocheate, ci şi la nivelul unor segmente de enunţ, prin vorbe de prisos, a căror eliminare nu diminuează cantitatea şi calitatea informaţiei oferite.

 Afirmaţiile de mai sus au încercat să conducă spre cazul particular al formulărilor cu potenţial pleonastic, în care se regăsesc alăturate sau apropiate cuvinte ce-şi suprapun nefericit înţelesurile asemănătoare. Evident, din mulţimea exprimărilor redundante ne vom opri la câteva….

O categorie a acestora (prea) bogat reprezentată este cea în care sunt implicate adverbe cu sens restrictiv (doar, numai, decât), sens pe care mulţi vorbitori, respectiv autori de texte, ţin să-l accentueze, fără a adăuga, de fapt, clarificări necesare.

  • „…în Constituţie se prevede numai o singură excepţie…” (cotidianul.ro, 20 iunie 2018); „după numai o singură repetiţie” (formula-as.ro, 7 iunie 2018);
  • „Există doar o singură excepţie de la regulă!” (a1.ro, 8 iunie 2018; în titlu); „o notă de plată după doar o singură noapte” (cancan.ro, 29 aprilie 2018); „aceste insecte diafane, (!-n.n.; mirare provocată de apariţia virgulei între subiect şi predicat) trăiesc doar o singură zi…”(stirileprotv.ro, 6 iunie 2018);
  • „nu se lasă învinse de nimeni decât numai de propriile legi şi principii” (ziare.com, 14 decembrie 2017); „privilegiul (…) de a nu sta la judecată pentru persoanele lor decât numai înaintea Sinoadelor…” (tribuna.ro, 29 mai 2018).

Cum lesne se poate observa, în fiecare dintre citatele ilustrative pentru primele două adverbe, acestea pot să exprime singure ideea de restricţie, renunţându-se la o singură, ori ele pot să dispară, rămânând ca aceeaşi restricţie să fie exprimată de precizarea o singură. În cel de al treilea caz, e de reamintit că decât se foloseşte (înlocuindu-le pe celelalte două) numai în enunţurile negative (abaterile de tipul „am decât 50 de lei” înmulţindu-se parcă în ultima vreme, în ciuda incriminării lor tot mai vehemente). În consecinţă, la el nu se poate renunţa decât dacă propoziţia negativă devine afirmativă; în schimb, numai poate fi eliminat fără a fi afectat mesajul, ba chiar simplificându-l.

 O altă categorie de formulări redundante este cea în care sunt implicate câteva verbe cu sens limitativ / restrictiv (aşadar, oarecum înrudită cu cealaltă), care, în mod normal, ar trebui să excludă asocierea cu adverbele doar şi numai. Este vorba de seria sinonimică în care se înscriu drept elemente principale verbele a se limita, a se mărgini, a se mulţumi, a se reduce, a se rezuma, toate urmate, de cele mai multe ori, de prepoziţia la sau de un verb la conjunctiv (a se mulţumi, cum se ştie, este urmat de prepoziţia cu sau, de asemenea, de un verb la conjunctiv). Iată câteva citate în care se poate observa adăugarea, înaintea acestora, fără un rost gramatical (ori semantic) a adverbelor (şi ele) restrictive doar sau numai:

  • „Iar motivele nu se limitează numai la pensia de 3400 [de] euro, de care va beneficia” (adevarul.ro, 21 iunie 2018); „Disensiunile între Trump şi liderii celor şase state G7 nu se limitează doar la comerţ” (gandul.info, 9 iunie 2018);
  • „Dar diferenţa nu se mărgineşte numai la acest aspect” (incorectpolitic.com, 14 mai 2018); „Primarul (…) s-a mărginit doar la o comunicare mai uşoară” (edutabere.ro, 8 februarie 2018);
  • nu s-a mulţumit numai să masacreze oraşul” (realitatea.net, 1 martie 2018); „s-a mulţumit numai să contrazică” (national.ro, 10 iunie 2018);
  • „Această tehnologie nu se reduce numai la forma şi estetica exprimării” (stirileprotv.ro, 18 mai 2018); „Scopul se reduce doar la dărâmarea Guvernului?”(inpolitics.ro, 26 iunie 2018);
  • Nu se rezuma doar la orez” (click.ro, 2 iunie 2018); „Ei se rezumă doar la proteste” (evz.ro, 3 iulie 2018); „nu se rezumă numai la amenajarea acestui laborator” (1.agerpres.ro, 13 iunie 2018);

 Cum indică exemplele de mai sus (şi orice căutare pe internet), verbele cu sens limitativ / restrictiv apar mai frecvent în enunţuri negative, prezenţa, în asemenea contexte, a adverbelor vizate fiind şi mai… discutabilă, dată fiind ambiguitatea generată: nu se mărgineşte numai la…; aşadar, se mărgineşte / reduce / limitează…şi la altceva?

 Fără îndoială că tendinţei includerii în enunţurile în cauză a adverbelor respective îi pot fi găsite motivări…rezonabile: dorinţa de accentuare a ideii de limitare / restricţie sau grija de a face precizări suplimentare pentru evitarea neclarităţii. De altfel, nici nu avem de-a face cu o eroare propriu-zisă (combătură de specialişti), atitudinile faţă de formulările pleonastice înscriindu-se, de altfel, pe o scară a îngăduinţei până la acceptare. Dacă însă ţinem la atingerea unui grad cât mai înalt de corectitudine şi eleganţă a stilului personal, este recomandabil să renunţăm la adaosurile inutile pe care le-am trecut în revistă şi care, oricum, n-au fost epuizate în acest episod. Despre alte vorbe de prisos, poate într-un altul…

I.NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: