(11.09.1868, Mahala, districtul Cernăuţi – 5.09.1933, Mahala)
Este tatăl fostului medic primar al judeţului Suceava Dimitrie Cudla, care în perioada 1936-1947 a predat cursul de igienă la Liceul „Ştefan cel Mare” şi care a fost şi coeditor al revistei „Crainicul Cetăţii”, precum şi socrul Aniţei Nandriş-Cudla, autoarea zguduitoarei cărţi „20 de ani în Siberia. Destin bucovinean”. Toader, fiul ţăranului Dumitru Cudla, a urmat şcoala primară din satul natal Mahala pe timpul când director al ei era harnicul pedagog Dimitrie Scalat. Deşi părinţii dispuneau de suficiente mijloace materiale pentru a-l da la şcoli mai înalte, Toader a preferat să-şi făurească belşugul prin truda braţelor. Şi-a întemeiat o gospodărie proprie şi la 2 iunie 1891 s-a cununat cu Eufrosina Drobotă.
Bun gospodar, bărbat foarte energic, dotat cu spirit organizatoric, Toader Cudla a participat în ziua de 30 august 1902 la înfiinţarea însoţirii raiffeisiene din Mahala, Buda şi Cotul Ostriţei. La acea adunare, prezidată de preotul Simeon Cojocariu, a fost ales vicedirector, funcţie pe care a deţinut-o până la declanşarea Primului Război Mondial. S-a aflat şi printre iniţiatorii deschiderii Cabinetului de lectură „Trezvia”. Om cu dare de mână, a combătut în rândurile consătenilor săi viciul beţiei şi alte moravuri nesănătoase. Pe lângă îndeletnicirile gospodăreşti, care l-au ridicat printre ţăranii fruntaşi din Mahala, a mai fost şi un vânător neîntrecut. A lipsit aproape patru ani din sat, căci, mobilizat, împreună cu trei fii ai săi, în armata austro-ungară, a luptat pe diferite fronturi. N-a găsit acasă ceea ce a lăsat, căci în timpul ostilităţilor militare desfăşurate şi pe teritoriul satului Mahala gospodăria i-a fost distrusă. Şi a trebuit din nou să suflice mânecile şi să ţină vârtos de coarnele plugului.
În toamna anului 1918 era girant comunal şi în acea calitate mahalenii l-au trimis ca să-i reprezinte la Adunarea Naţională din 27 octombrie 1918. De fapt, a fost unica persoană din regiunea din stânga Prutului aleasă în Consiliul Naţional Român. A participat la şedinţele C.N.R., dar la Congresul General al Bucovinei n-a luat parte. În schimb s-a aflat printre adepţii lui Iancu Flondor la adunarea politică din 2 iunie 1919.
S-a stins din viaţă la 5 septembrie 1933, la vârsta de 65 de ani. Poate că moartea l-a salvat de deportările din iunie 1941. Dar de urgia bolşevică nu aveau să scape urmaşii şi urmaşii urmaşilor săi. Printre primele persoane din Mahala arestate de enkavedişti în vara anului 1940 a fost Mihai, fiul mezin al lui Toader Cudla, pe motiv că era primar în momentul „eliberării” sovietice a nordului Bucovinei. Apoi, la 13 iunie 1941, a fost ridicat din propria-i gospodărie fiul său Chirică împreună cu soţia sa Aniţa şi cu copiii Dumitru, Vasile şi Toader. Despărţit de ai săi încă de la gară, Chirică Cudla a fost aruncat într-un lagăr sovietic de exterminare , unde, ajuns la capătul puterilor, s-a stins din viaţă în 1942. Iar Aniţa cu cei trei băieţi a nimerit într-un lagăr de muncă forţată dincolo de Cercul Polar. Condiţiile dramatice în care au trăit acolo nora şi nepoţii lui Toader Cudla, fost membru al Consiliului Naţional Român (octombrie-noiembrie 1918), au fost descrise în lucrarea „20 de ani în Siberia. Destin bucovinean”, apărută în 1991 la Editura „Humanitas” din Bucureşti.
DUMITRU COVALCIUC
Comentarii