Flash

Vă anunţ din partea noastră, a privitorilor, cititorilor şi scriitorilor, că sâmbătă, 11 august 2018, la minigaleria de artă „Ion Irimescu” din centrul Sucevei, vizavi de Librăria Uniunii Scriitorilor, la fosta alimentară Weber, pentru cunoscători, va avea loc o mare manifestaţiune. Adică artistul plastic Sorin Baciu vrea să îmbine pictura cu poezia şi nu doar. Eu am nişte tineri pe care vreau să-i promovez acolo şi chiar ar fi interesant dacă i-aţi vedea şi asculta. Deocamdată îl citez pe Cristian Zeliscu: „Inimă oţelită am demult…/ Cu ochii oţeliţi mă uit/ Dar apărut-ai tu, suflete de foc…/ Şi topeşti, încet, încet oţelirea./ Drâma (ramură, în aromână – n.red.) de oţel ţi-o iei şi după gât ţi-o pui/ O aşchie de oţel luând s-o topeşti…/ Vorbe aprinse apuci a spune/ Topind încă aşchia oţelită/ Licoarea de aur luând-o şi bând-o./ Căldura duhului tău îndepărtând-o…/ Ochii mari ca doi sori de basm/ Îmi pătrund în inimă, dezgheţând-o./ Prietenia strânsă fie veşnic/ Căldura duhului simţind sărutându-ne/ Cântări de slavă împărtăşind, oţelirea risipind”. Acum va veni un fragment de proză, scris de un coleg de-al celui pe care l-aţi citit anterior. Care vrea să se semneze Adrian Marjanovic. De scris scrie binişor şi băiatul ăsta. Chiar mai bine decât ăia care şi-au adus aminte să scrie la 70 de ani. Citez niţel: „Sincer, nu aş vrea să citiţi cartea asta, pentru că nu cred că o să mai aveţi o perspectivă atât de pozitivă asupra lumii. În acest moment, priviţi lumea printr-un glob de cristal, care reprezintă raţiunea mea simplă şi eficientă, o raţiune ciudată. De fapt, ce e raţiunea? Aveţi voi o definiţie? Raţiunea, în opinia mea, nu e ceva general, nu e universal valabilă. Fiecare ne creăm o raţiune proprie prin intermediul căreia relaţionăm cu anumite persoane, ajungem din punctul A în punctul B, răspundem la o întrebare într-un anumit fel şi dăm cu pumnul în masă când considerăm că este nevoie. Raţiunea este şi ar trebui să fie tipizată în funcţie de fiecare persoană. Crede-mă că nu este numaidecât nevoie să revii a doua zi până în ora trei dacă s-a închis programul şi, cu cafeaua în mână, la trei fără zece, îţi spune în sictir «e închis». Smulgi cablul de la telefon şi i-l pui la gât, apoi o întrebi dacă într-adevăr e închis; răspunsul ei nu va fi acelaşi. Eu nu-mi induc absolut nimic! Caut doar ceea ce este cel mai bun pentru mine, ce este compatibil cu viaţa mea şi cu prezentul meu; este cel mai important lucru. Nu sunt o persoană violentă, dar mă pot enerva din lucruri inutile, şi sunt foarte mari posibilităţile să nu mă enervez când ar trebui să fiu nervos cu adevărat şi pe bună dreptate. Am măcar o circumvoluţiune de la şapcă sau plapumă ca să vorbesc cu inferiorii care vor adevărul şi care caută etica în codul bunelor maniere”. Asta este gândirea tinerilor din ziua de astăzi şi ar trebui, spun şi eu, ca prostul, să o înţelegem. Nu de altceva, dar nu cred că ne-am născut bătrâni. Cel puţin eu, care am vreo câteva sute de ani pe rever.

 COSMIN LEAHU 

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: