Mountain-bike, o adevărată pasiune

De câţiva ani buni, sătui de zgomotul şi poluarea automobilelor, mulţi dintre suceveni s-au întors la obiceiuri mult mai ecologice şi relaxante (care sunt chiar o necesitate în vremurile astea), unul dintre ele fiind mersul pe bicicletă. O parte dintre ei însă au încercat să combine acest lucru şi cu un peisaj frumos şi cu ceva adrenalină, iar de aici… montain-bike!

Pentru a intra în rândul acestor practicanţi de mountain-bike îţi trebuie în primul rând „obiectul muncii”, adică o bicicletă şi apoi un echipament adecvat de protecţie. Există însă şi persoane care au făcut din mountain-bike o adevărată pasiune şi participă în competiţii indiferent de vârstă şi, mai mult chiar, au reuşit să insufle aceeaşi dragoste de mişcare şi emoţie copiilor.

De 4 ani, mai mulţi prieteni au dus interesul şi pasiunea lor pentru mountain-bike la un alt nivel şi participă la o competiţie europeană de anvergură Salzkammergut Trophy în Austria. O mică localitate de la poalele Alpilor Austriei, aflată în apropiere de Salzburg, se animă în luna iulie la competiţia ciclistică. Într-un peisaj mirific, cu munte, lacuri şi peşteri, organizatorii au stabilit câteva trasee care fac deliciul oricărui iubitor de mountain-bike din lume. Frumuseţea zonei şi a competiţiei sportive specifice curselor din Salzkammergut au ajuns vestite pe tot mapamondul, în întrecere înscriindu-se şi sportivi din Brazilia.

„Aşa cum vânătoarea sau pescuitul, de exemplu, sunt pasiuni care emoţionează o mulţime de oameni şi nu se limitează la evenimentul în sine, ci la întreg ritualul care presupune drumul, atmosfera, prietenii, adrenalina şi finalul, aşa şi mountain-bike-ul are şi el adepţii săi, plus o întreagă poveste. Merg cu bicicleta din copilărie şi îmi aduc şi acum aminte că prima mea bicicletă se numea Minsk, ca un Tohan; apoi am avut o semicursieră Sputnik… Ehe, ce vremuri, în fiecare duminică făceam traseul Suceava – Gura Humorului – Fălticeni – Suceava.

În urmă cu vreo 7 ani am descoperit pasiunea pentru mountain-bike, care combină ciclismul cu eforturi speciale din cauza traseelor accidentate, dar feerice. Primul pas a fost la prima ediţie MTB Dragomirna. Concursul care l-a lansat pe fiul meu Şerban în lumea ciclismului. Avea 9 ani atunci. La prima ediţie am participat la tura «Family»… Atunci a luat locul 3, poziţie care l-a motivat să-şi depăşească limitele. La ediţiile ce au urmat am mai urcat pe podiumul de premiere.

De fiecare dată la finalul cursei (indiferent de rezultatul obţinut) aveam ochii în lacrimi din cauza oboselii, dar şi a emoţiilor şi a bucuriei că am terminat cursa cu bine (cei care au participat măcar o dată la o competiţie ştiu ce spun).

Prima «mişcare» pentru a fi un practicant de mountain-bike este că… îţi trebuie o bicicletă. Costurile ei sunt destul de piperate dacă vrei să fii în rând cu băieţii. Pe lângă obiectul muncii, ai nevoie de echipament, mănuşi, cască, ochelari, costum, costurile fiind similare cu ale unui posesor de automobil.

Când ai toate acestea începi cu curse mai scurte din feericul peisaj bucovinean, apoi te extinzi şi în alte locaţii, pentru ca apoi, cum este şi cazul nostru, să ajungi la o competiţie de anvergură cum este Salzkammergut Trophy din Austria. Este cel mai mare maraton de MTB de o zi din Europa. De 4 ani, alături de câţiva prieteni, mergem în acest loc. Toată excursia este ceva de excepţie şi ne pregătim pentru ea în mod special o mare parte din an.

În 2018, echipa a fost formată din Florin Fodor de la Fly Music, preşedintele Clubului Fly Sports, conducătorul nostru, Paul Vargan, Florin Manole, Daniel Mariciuc, Cristian Tincu şi Anca Ungureanu; dar, pentru prima oară, am fost alături de fiul meu Şerban Mariciuc. Cursa austriacă se desfăşoară şi la masculin, şi la feminin, pe categorii de vârstă, cuprinzând şapte trasee ce însumează 800 km în Alpi. Traseele sunt extrem de solicitante şi este dificil să termini cursa, pericolele fiind multe, dar peisajele şi atmosfera sunt inegalabile şi merită efortul. Îmi aduc şi acum aminte că acum 2 ani am luat o izbă cu vreo 6 km înainte de finiş. M-am ales cu un cot spart, julituri şi un genunchi umflat, dar m-am ridicat şi am încheiat cursa. Am trecut linia de sosire plângând…

M-am bucurat foarte mult că fiul meu Şerban a îmbrăţişat pasiunea pentru mountain-bike şi că este mult mai competitiv ca mine. În acest an, el a reuşit să se claseze pe locul 41 la general, din 500 de participanţi. Pentru un debut la această competiţie este grozav. Totuşi, să nu uităm, la o competiţie ca cea de la Salzkammergut anul acesta au luat startul peste 5.700 de participanţi!

Trebuie avut în vedere următorul aspect: calitatea bicicletei de competiţie face de multe ori diferenţa. Bicicleta de mountain-bike trebuie să fie cât mai uşoară şi alcătuită dintr-un material superrezistent. Bicicletele noastre, plus echipamentele ne-au costat peste 20.000 de lei şi suntem doar într-o zonă medie.

Oricum, nu pot să relatez bine farmecul unei excursii şi al unei competiţii la Salzkammergut; cel mai bine ar fi să priviţi pozele din ziar. Nu mai punem la socoteală atmosfera de sărbătoare din localitatea austriacă, zumzăiala continuă şi puzderia de lume care de care mai pestriţă. Nu pot să spun că nu se socializează, dar în general fiecare stă cu gaşca lui. Organizarea este una de excepţie, iar ospitalitatea – ireproşabilă. Anul acesta am stat la un hotel de lângă o mină de sare unde se spune că Hitler a ascuns în timpul războiului ceva tablouri de valoare.

În orice caz, mă bucur mult că de la o competiţie la alta au apărut tot mai mulţi concurenţi din România, din Cluj, Timişoara, Tulcea, Bucureşti şi Sibiu. Sper ca în fiecare an să fie la fel de frumos ca până acum la Salzkammergut şi recomand o experienţă de acest gen oricărui iubitor de mountain-bike. Salzkammergut Trophy ar trebui sa fie un fel de Mecca a cicliştilor” a conchis interlocutorul nostru, Daniel Mariciuc.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: