Un punct de vedere

Realităţi îngrijorătoare pentru soarta limbii române din nordul Bucovinei

Românii din nordul Bucovinei au devenit minoritari în Patria lor odată cu trecerea acestei părţi din România la Ucraina, receptată prin Tratatul dintre România şi Ucraina din anul 1997, votat în Parlamentul României de PNL – PNCD –UDMR. Acum ne îngrijorează şi ne revoltă măsurile luate de Guvernul Ucrainei faţă de minoritarii români. Reducerea numărului de ore de limba română şi istorie, susţinerea procesului de ucrainizare, desfiinţarea şcolilor româneşti în localităţile cu majoritatea populaţiei formată din români, transformarea şcolilor româneşti în şcoli mixte româno-ucrainene, iar acum promulgarea la 25 septembrie 2017 a legii învăţământului exclude posibilitatea păstrării limbii române în şcolile din nordul Bucovinei-străvechi pământ românesc! Autorităţile ucrainene au mers până acolo încât au susţinut şi ca informaţie, dar şi ca realitate socială, în relaţiile cu părinţii copiilor de vârstă şcolară, că aceştia nu au nicio şansă învăţând la şcoală în limba română! O asemenea politică a fost dusă şi pe vremea dominaţiei austriece în Bucovina.

În toată această perioadă de timp Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina a iniţiat şi promovat demersuri culturale în sprijinul comunităţilor de români din regiunea Cernăuţi. Alături de manifestările culturale comune organizate la Cernăuţi, Rădăuţi, Suceava şi alte localităţi, au fost prezente întâlniri între delegaţii ale societăţilor noastre culturale din judeţul Suceava şi regiunea Cernăuţi, programe cultural-artistice, lansări de carte, simpozioane comune, participarea la aceste manifestări a elevilor din sudul şi nordul Bucovinei, schimburi de carte în limba română etc. Cu acordul autorităţilor administraţiei de la Cernăuţi şi cu sprijinul Consulatului Român, în anul 2015 Adunarea generală a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina s-a desfăşurat la Cernăuţi, la care au participat delegaţii din 26 de filiale şi care s-a dovedit a fi o iniţiativă de succes promovată de prof. Carmen Andronachi, preşedintele Societăţii pentru Cultură.

„În decursul secolelor strămoşii noştri din acest colţ de Ţară Ştefană s-au aflat sub diverse regimuri de ocupaţie, însă nimeni dintre intruşi nu s-a atins de limba în care vorbea populaţia băştinaşă. După raptul nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţa, bunicii şi părinţii noştri au fost duşi în Siberia şi Kazahstan, pământul şi agoniseala de-o viaţă le-au fost confiscate, însă de limba fiinţei noastre nu ne-a privat nimeni” se spune în scrisoarea deschisă a societăţilor culturale româneşti din regiunea Cernăuţi

Datinile, obiceiurile, tradiţiile şi graiul românesc nu ni le poate lua nimeni fără vrerea noastră: noi avem cea mai frumoasă limbă ce există pe acest pământ şi nicăieri nu o scoatem la mezat; puterea şi identitatea noastră sunt aşezate în „limba noastră cea română”; valorile noastre culturale şi moral-civice sunt temeinic şi pe vecie aşezate în limba română. Aceste măsuri antiromâneşti de desnaţionalizare a românilor din Ucraina, proces declanşat cu 10-15 ani în urmă, a ajuns într-o fază avansată ceea ce este grav pentru soarta românilor care trăiesc pe pământul lor strămoşesc din nordul Bucovinei. Nu cunoaştem nicăieri în lume unde să fie interzisă populaţiei băştinaşe dreptul de a învăţa şi folosi limba maternă.

Grupul de colaboratori ai Serviciului de Securitate din Ucraina au efectuat nu de mult, pe bază de hotărâre judecătorească, o percheziţie la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” şi la Librăria „Mihai Eminescu” din Cernăuţi cu reţinerea până seara târziu a scriitorului Vasile Tărâţeanu şi confiscarea a două panouri omagiale dedicate Centenarului Marii Uniri, documente personale, ziarul „Neamul Românesc” pe luna mai, revista „Mesager bucovinean” pe anul 2017 şi mai multe cărţi” ne spune scriitorul sucevean Nicolae Cârlan într-un articol publicat în ziarul „Crai nou”. Pentru tabloul complet al unor repetări de pe vremuri sinistre, la ocuparea bolşevică a nordului Bucovinei, ne întrebăm oare când se vor relua deportările?

Această organizare a autorităţilor ucrainene este cu atât mai gravă cu cât a avut la bază un program, avize şi hotărâri judecătoreşti şi o desfăşurare realizată punct cu punct în spaţii culturale româneşti. La un astfel de atentat la adresa populaţiei de români şi nivelul de la care au pornit măsurile securităţii nu avem a găsi alte explicaţii decât atitudinea statului ucrainean faţă de populaţia băştinaşă de români, azi populaţie minoritară.

Ne îngrijorează politica şi demersurile modeste promovate de Guvernul României prin Ministerul Românilor de Pretutindeni, reacţiile partidelor politice şi ale ONG-urilor, dar mai cu seamă ne supără atitudinea Ministerului Afacerilor Externe care a rămas într-o stare de pasivitate nepermisă. Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina se adresează cu argumente şi fermitate Guvernului României să promoveze măsuri clare şi categorice pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor legale şi morale pentru românii din nordul Bucovinei, români deveniţi minoritari pe pământul lor strămoşesc şi fără nici o vină.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: