De curând a căzut cortina peste Mondialul din Rusia… o competiţie care a răsturnat valori mari ale fotbalului dar care, în schimb, a readus pe harta lumii un stat „uitat” de mulţi, Croaţia (Republika Hrvatska) – o fostă republică federativă iugoslavă (iugoslavi, înseamnă slavii de sud), cel mai nou stat membru al UE (1 iulie 2013). Superba naţională croată i-a determinat pe mulţi dintre „suporterii” români ai mondialului să o susţină. La finala dintre Franţa şi Croaţia (4-2) cel puţin 50% dintre prietenii mei ţineau cu croaţii, mai puţin comentatorii TVR care şi-au încălcat deontologia profesională ţinând cu Franţa încă de la începutul Mondialului…
Ceea ce puţin se cunoaşte despre statul adriatic este că, de fapt, a supravieţuit în istorie printr-o republică autonomă, prima din Europa, Republica Dubrovnikului sau Raguzza (sec. VI d.Hr. – 1815, ca republică autonomă), fostul oraş Epidaurum. Ea a dat sens croaţilor în devenirea lor. Tot Raguzza a fost primul stat din lume care a abolit sclavia şi primul din Europa care a stabilit relaţii diplomatice pe cont propriu cu Statele Unite ale Americii. Tot Republica Raguzza a ţinut piept turcilor, neputând fi cucerită, apoi, ca o altă curiozitate a fost primul stat european care şi-a deschis ambasade şi oficii consulare peste graniţe. Însă nimeni nu şi-a pus problema cine a descoperit primul teoria relativităţii aşa-zisă a lui Albert Einstein? O să vă şocheze, dar tot un raguzzan, nimeni altul decât Ruder Josip Boskovic (1711-1787), matematician, profesor al Universităţii din Pavia. Pe baza calculelor sale, la solicitarea expresă a Papei, raguzzan-ul nostru a efectuat un studiu referitor la consolidarea cupolei Bazilicii San Pietro din Roma, proiect pus în practică cu rezultate vizibile şi azi. Conform unor istorici croaţi recunoscuţi, Boşkovic ar fi fost primul care a afirmat că Venus este o planetă gazoasă şi, tot după opinia lor, savantul croat şi-a dat seama „că timpul este relativ”. Pe 6 decembrie 1991, într-o zi sfântă, un agresor ortodox, Armata Federală Sârbă, la comanda liderului sârb Slobodan Miloşevici, a lansat o contraofensivă asupra paşnicului oraş Dubrovnik, aflat în Patrimoniul UNESCO. Au murit 19 civili şi au fost lansate 2000 de obuze de mortiere cu precădere asupra monumentelor istorice ale Raguzzei care, culmea, au rămas intacte, în timp ce soldaţii sârbi, la îndemnul comandanţilor, cântau, pe o stâncă sudică a Dubrovnik-ului: „Săriţi să aruncăm în aer Europa şi Balcanii, aici de la Dubrovnik!”. Aşa a început conflictul în fosta Iugoslavie, unde părtaşi au fost, din păcate, sârbii… Nu trebuie să ne mire că, tot din cauza unui sârb a pornit malaxorul sângeros al Marelui Război (1914-1918).
Şi totuşi, Dubrovnikul atrage turiştii ca un magnet, Croaţia, un stat cu 4 milioane de locuitori.
Comentarii