Caravana „Zestrea Bucovinei” a poposit la Siret

Consiliul Judeţean Suceava, împreună cu Primăria Oraşului Siret, a organizat sâmbătă, 14 iulie, începând cu ora 11, mai multe manifestări înscrise în cadrul proiectului Caravana „Zestrea Bucovinei”, parte a programului dedicat Centenarului Marii Uniri.

Prima placă dezvelită a fost cea amplasată pe clădirea Şcolii Gimnazială „Petru Muşat” Siret, instituţie de învăţământ construită în timpul Imperiului Austro-Ungar, în anii 1898 – 1899, pe timpul împăratului Franz Joseph I al Austriei. Clădirea impunătoare, ridicată în stil austriac, reprezintă un reper în arhitectura şi istoria localităţii. Între anii 1899-1919, aici a funcţionat fostul gimnaziu german de băieţi „K.K. Franz Joseph – Staatsgymnasium in Sereth”.

Directoarea şcolii, prof. Ecaterina Liliana Mocrei, a vorbit despre învăţământul din Siret, precizând că în această localitate a funcţionat prima şcoală organizată din Moldova, şcoală care, pe 9 martie 1371, a fost ridicată la rang de şcoală episcopală de către Episcopia Catolică din Siret.

„Dacă această clădire reprezintă un simbol pentru istoria oraşului, un alt simbol îl constituie cei doi stejari seculari din curtea interioară a şcolii, plantaţi în urmă cu 100 de ani, în cinstea Unirii din anul 1918. Am întărit acest simbol pe 30 martie 2018, când în curtea şcolii a fost plantat un alt stejar, stejarul Centenarului” a precizat directoarea Ecaterina Liliana Mocrei.

După dezvelirea plăcii comemorative de la intrarea principală a clădirii de către preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, primarul oraşului Siret, Adrian Popoiu, şi directoarea Ecaterina Liliana Mocrei, preotul paroh a oficiat o slujbă de sfinţire.

„Vom face o statuie în curtea monumentului istoric «Sfânta Treime», construit în 1359, şi, alături de cei doi mari pomeniţi aici, bucovinenii Iancu Flondor şi Ion Nistor, îi construim o statuie mitropolitului Vladimir de Repta. Cei trei au făcut parte din delegaţia de la Cernăuţi din 1918, primii doi au statui, mitropolitul Bucovinei, Vladimir, nu are. Se cuvenea ca în curtea bisericii să punem o faţă religioasă, iar în luna octombrie să sfinţim monumentul” a precizat preotul paroh Ioan Hapenciuc.

Siretul, din 1786, condus de un primar şi patru consilieri aleşi

După dezvelirea plăcii de la Şcoala „Petru Muşat”, oficialităţile au dezvelit o placă comemorativă la Policlinica Siret, clădire în care a funcţionat Primăria Siret şi care a fost construită tot în perioada Imperiului Austro-Ungar, între anii 1826-1827. Siretul a fost condus încă din 1786 de un primar şi patru consilieri, aleşi din 3 în 3 ani de către locuitorii oraşului cu drept de vot, Franz Rudolf Beil (1896-1913) fiind primarul în timpul căruia Siretul a cunoscut apogeul dezvoltării, prin darea în funcţiune, în 1897, a căii ferate Siret – Hliboca, în 1899 a Gimnaziului de băieţi, apoi, în 1907, este pus în funcţiune sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare, iar în 1911 fiind pus în funcţiune iluminatul stradal.

Urmează perioada 1914 – 1917, când linia frontului între armatele austriece şi ruseşti trece pe la periferia oraşului Siret, situaţie care afectează foarte mult oraşul. În perioada 1917 – 1918 oraşul este ocupat de trupele ruseşti care, în momentul retragerii, jefuiesc oraşul. În martie 1918, în oraş au intrat trupele austriece…

Oraşul a cunoscut o dezvoltare economică cu mult peste alte localităţi similare după Primul Război Mondial, în Siret trăind împreună români, germani, ucraineni, polonezi, evrei şi armeni.

Casa Sbierenilor, comandament al trupelor române în 1918

Casa Sbierenilor a fost sediul Jandarmeriei, în care, pe 9 noiembrie 1918, a fost stabilit comandamentul trupelor române conduse de generalul Iacob Zadik.

La data de 3 noiembrie 1918, guvernatorul austro-ungar al Bucovinei, contele Joseph von Etzdorf, demisionează, apărând o stare conflictuală în interiorul Bucovinei. Unionistul Iancu Flondor solicită intervenţia Armatei Române şi, pe 8 noiembrie 1918, generalul Iacob Zadik intră în Siret în fruntea Diviziei 9 Infanterie, stabilind în această clădire comandamentul. Pe 11 noiembrie 1918, trupele române au intrat în Cernăuţi.

Acum proprietate privată, clădirea, de importanţă pentru istoria unităţii românilor, necesită lucrări de reabilitare.

Ce a rămas din „Zestrea Bucovinei” după 100 de ani

Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a vorbit despre Caravana „Zestrea Bucovinei”, arătând cum era Bucovina în 1918, la Marea Unire, dar exprimându-şi şi mâhnirea cu privire la finanţarea proiectului Centenarului.

„Am avut această iniţiativă, «Zestrea Bucovinei», pentru că dorim la 100 de ani să arătăm cum era Bucovina când s-a unit cu Regatul, care a fost zestrea pe care Bucovina a adus-o când s-a unit cu Regatul. Şi vă îndemn, mai ales pe tineri, să vorbiţi mai tare. Că parcă încă este o frică să nu se supere ruşii când vorbim despre Bucovina. Bucovina a avut un rol uriaş când s-a unit cu Regatul!

Astăzi sunt amărât că Bucureştiul ne uită, nu au dat niciun ban pe Centenar până la momentul acesta. Sunt 48 de proiecte aprobate, iar până acum nu am primit nimic pentru Suceava, cu toate că şi Bucovina a fost una din provinciile care s-a unit cu România în 1918, necondiţionat. Iar dumneavoastră, siretenii, aţi avut un rol uriaş.

Cum era Bucovina atunci? Aveam cadastru? Aveam. Îl avem astăzi la 100 de ani? Încă nu e cadastrat judeţul Suceava, am început, dar nu e gata. Aveam industrie? Care era rolul industriei în Siret? Ce rol au avut nemţii, evreii, populaţia română de aici? Ne-am fi bucurat să avem mai multe proiecte de investiţii şi nu doar simpozioane. La 100 de ani de la Marea Unire ne-am propus multe lucruri: să deschidem parcul industrial Siret, Vama Siret. Ne leagă cineva cu o autostradă Bucureşti – Siret – Cernăuţi? Încă nu. Acesta trebuie să fie glasul care trebuie să fie auzit. Nu vreau să arăt cu degetul spre nimeni, asta este viaţa; dar puteam mai mult.

Eu i-am văzut pe cei de la Cernăuţi că au Bucovina pe buze în fiecare moment şi vorbesc despre ea. Şi noi avem această obligaţie, pentru că Bucovina a însemnat civilizaţie, a însemnat şcoală, a însemnat educaţie şi a avut un rol uriaş atunci când s-a unit cu ţara.

Mă întreb: oare merită să sărbătorim sau să plecăm capul pentru că jumătate din ea este în altă parte, nu este la România? Sperăm măcar să ne întâlnim cu ei şi cu Moldova într-o Uniune Europeană” a concluzionat Gheorghe Flutur.

Siretul a fost „în centrul istoriei” la 1848, 1859 şi 1918

Pentru primarul Adrian Popoiu, dezvelirea celor trei plăci comemorative de pe clădirile de importanţă istorică şi simpozionul de la Primăria Siret au însemnat „un moment de mare onoare”.

„Cred că acest eveniment face parte din manifestările soft dedicate Centenarului. M-aş fi bucurat să particip la mai multe proiecte hard, în care astăzi, anul acesta, să ne bucurăm de mai multe investiţii realizate în judeţul Suceava.

Dezideratul nostru şi dezideratul neamului românesc în istorie a fost Unirea. Să ne aducem aminte de Unirea de la 1600, Unirea dintre Ţara Românească şi Moldova de la 1859, Unirea de la 1918, când s-a reîntregit neamul românesc. Dar să ne aducem aminte şi că, în 1940, am pierdut mai multe teritorii, nordul Bucovinei, Moldova de dincolo de Prut şi Cadrilaterul. Ceea ce ne uneşte astăzi este antonimul cuvântului Unire, şi anume acea dezbinare, acea luptă a unora împotriva altora.

Siretul a fost în centrul Unirii în anul 1918, Siretul a fost în centrul istoriei şi la 1848, şi la 1859. Avem cartierul Pădureni, care se află dincolo de graniţa Imperiului Austro-Ungar. Pe 28 noiembrie 1918, reprezentanţii oraşului au participat la Congresul de la Cernăuţi, semnându-se actul de Unire a Bucovinei cu ţara” a precizat primarul Adrian Popoiu.

Siretul, la frontiera Marii Uniri

Evenimentul de sâmbătă a continuat la Primăria Siret, în „Sala Voievozilor”, cu simpozionul cu tema „Siretul la frontiera Marii Uniri. Personalităţi marcante”. Înainte de discursurile oficialităţilor şi prezentările invitaţilor, a avut loc proiecţia istoriei ilustrate a oraşului de la frontiera de nord a ţării. Gheorghe Flutur a apreciat rolul Siretului în istorie, localitatea fiind „pentru mulţi dintre noi o lecţie de convieţuire între etnii”. Consilierul judeţean Simion Sticleţ a scos în evidenţă interesul turistic pentru clădirile de pe vremea Imperiului Austro-Ungar şi, de asemenea, educaţia bucovineană de aici. Un alt consilier judeţean, Vasile Tofan, a punctat că nu putem trăi din istorie şi din amintiri, considerând o chestie de bun-simţ pentru generaţia sa „de a şti măcar câte un pic din cele întâmplate, iar pentru cei tineri şi foarte tineri, cred că este obligatoriu să cunoască trecutul”. Alesul judeţean Ioan Moraru s-a referit la o caracteristică a Bucovinei, clădirile istorice de pe traseul Vatra Dornei – Cernăuţi. Deputatul Angelica Fădor a considerat că ceea ce s-a întâmplat la Vatra Dornei, Rădăuţi, Siret confirmă că Bucovina este unită, are valori „pe care fiecare dintre noi trebuie să le ducă mai departe”. Prezenţi la manifestări au mai fost şi consilierii judeţeni Mihai Grozavu, Mişu Gafencu şi Radu Dumitru Pentiuc, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, directorul Bibliotecii Bucovinei, Gabriel Cărăbuş, ultimii doi având ca sarcină să includă Siretul în Programul Ştefanian şi în Drumul lui Ştefan, pentru că „sunt ctitorii şi zone care ne leagă”, după cum a precizat Gheorghe Flutur.

Arhivele militare, „ţâţâna documentării”

Profesorul pensionar Silvestru Pînzaru a evocat personalităţi importante ale Siretului, care au dovedit de-a lungul veacurilor conştiinţă patriotică românească, incursiunea sa în istoria sireteană începând cu doi domnitori importanţi, Laţcu Vodă, fiul lui Bogdan I, şi Petru Muşat. Profesorul Dumitru Băncescu a prezentat personalităţile minorităţilor din Siret care au contribuit la dezvoltarea oraşului, au condus oraşul sau au avut implicare politică în istoria acestuia sau a ţării. Scriitorul Ion Filipciuc a vizat, în prezentarea sa, perioada dinaintea Unirii din 1918 şi perioada de după acest eveniment, cu ilustraţii şi explicaţii pe bază de documente, el considerând că „arhivele militare sunt ţâţâna documentelor pentru Primul Război Mondial. Pentru al doilea, mai avem martori”.

Scriitorul Ion Filipciuc a precizat că „din 18 dosare legate de Bucovina din perioada Primului Război Mondial, deţinute de arhivele militare din Bucureşti, doar unu a fost cercetat de cineva. Bucovinenii noştri care se bat cu pumnul în piept că fac, luptă pe toate fronturile, în afară de frontal documentar. Doar un dosar de peste 300 de pagini este numai cu Divizia a VIII-a în Bucovina; şi are tot ce ne trebuie. Însă 18 dosare vă daţi seama câtă istorie a Bucovinei conţin?” s-a întrebat Ion Filipciuc.

La Cernăuţi, Centenarul Unirii este o luptă pentru identitate

Preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, prof. Vasile Bîcu, a vorbit celor prezenţi despre ce simt românii din nordul Bucovinei în Anul Centenar.

„Societăţile culturale din regiunea Cernăuţi, ţinutul Herţa şi nordul Basarabiei au ca ţel păstrarea identităţii naţionale. Fiind cetăţeni care îşi stimează ţara în care locuiesc, cauza noastră este păstrarea identităţii naţionale, studierea limbii materne, a istoriei naţionale, dar toate acestea le putem primi din patria noastră istorică. Avem foarte bune relaţii cu ONG-urile din judeţele Suceava şi Botoşani, oraşul Siret fiind pentru noi ca acasă, pentru că totdeauna suntem primiţi frumos, iar siretenii participă la activităţile noastre.

Acest mare simbol, Centenarul Unirii, pentru noi nu este doar un eveniment, este o luptă permanentă pentru identitatea noastră, pentru a păstra ceea ce ne-a dat bunul Dumnezeu şi a păstra memoria strămoşilor noştri care s-au jertfit pentru acest mare ideal” a spus Vasile Bîcu.

* * *

În cadrul evenimentului de la Siret, preşedintele CJ Suceava a oferit distincţia „Meritul Bucovinei” Şcolii Gimnaziale „Petru Muşat”, Spitalului de Psihiatrie Cronici Siret, Colegiului Tehnic „Laţcu Vodă” şi Centrului de antrenament şi pregătire de specialitate din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava.

Următoarea destinaţie a caravanei va fi municipiul Câmpulung Moldovenesc, manifestările din cadrul acestui proiect urmând să fie organizate în data de 21 iulie 2018.

Proiectul „Zestrea Bucovinei” a fost iniţiat de Consiliul Judeţean, pentru a promova valorile pe care judeţul Suceava le-a readus Ţării la Marea Unire.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: