Icoana Maicii Domnului Prodromia de la Muntele Athos

Temeiul cinstirii icoanei este Întruparea Domnului, adică Naşterea Fiului lui Dumnezeu din cea mai curată dintre Fecioare, Sfânta Fecioară Maria. Iisus Hristos Mântuitorul lumii este Icoana lui Dumnezeu-Tatăl.

Pentru a ne arăta că icoana e vrednică de cinstire, Mântuitorul ne-a dat Chipul Său pe un ştergar. E vorba de Mahrama Sfintei Veronica, icoană care se găseşte în bisericile ortodoxe, deasupra Uşilor Împărăteşti de la Sfântul Altar.

Aşadar, icoana este o fereastră către Cer. Icoana este o prezenţă teofanică, adică e purtătoare de har şi prin sfinţire ea dobândeşte şi darul facerii de minuni.

Toate icoanele sunt făcătoare de minuni, dar unele dintre ele sunt recunoscute intens ca făcătoare de minuni pentru că în decursul istoriei sunt şi semne palpabile, fizice ale lucrării Sfântului Duh: izvorăsc mir, plâng, luminează, vorbesc, se mută dintr-un loc în altul. Evlavia oamenilor a crescut mult către aceste icoane în momentul în care s-au şi cunoscut minunile săvârşite în urma rugăciunilor la sfântul sau sfânta reprezentată în icoană.

Cele mai multe icoane făcătoare de minuni sunt ale Maicii Domnului. Cea mai răspândită reprezentare a Maicii Domnului e, firesc, împreună cu Pruncul Iisus Hristos în braţe.

La loc de cinste între Icoanele Maicii Domnului făcătoare de minuni e Prodromia. În fiecare an, la data de 12 iulie, se face cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Prodromia de la Muntele Athos.

Icoana se numeşte Prodromia pentru că ea se află aşezată cu evlavie la Schitul românesc Prodromu de la Muntele Athos.

Pentru a afla istoria acestei icoane trebuie să coborâm un pic în istorie, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Lucrările de construcţie a schitului românesc Prodromu erau în toi şi se dorea să fie reprezentativ pentru Ortodoxia românească, dar şi pentru Muntele Athos. Toate mănăstirile de la Athos erau frumoase, cu odoare de mare pre. Pentru ca şi Prodromu să fie o nestemată în şiragul mănăstirilor de la Athos, s-a luat hotărârea să fie împodobită puternic şi să fie o icoană frumoasă a Maicii Domnului, care să se numească Prodromia.

În anul 1863, cei doi ostenitori de la Prodromu, ctitorii Nifon şi Nectarie, au poposit la Iaşi, la metocul Bucium. E bine de ştiut că cele mai multe aşezări mănăstireşti din Moldova şi Ţara Românească erau închinate grecilor, adică depindeau de greci.

Au căutat cei doi călugări mult timp un iconar care să picteze icoana Maicii Domnului, respectând rânduiala sfântă: post, rugăciune în timpul pictării, Spovedanie deasă, curăţie trupească şi sufletească. Cu voia lui Dumnezeu, prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu, s-a găsit un credincios pictor, bătrânul Iordache Nicolau din târgul Iaşilor.

www.romanidecentenar.ro

Cu rugăciune stăruitoare picta bătrânul Iordache şi nu mânca nimic cât timp lucra la icoană. Doar seara lua nişte pesmet şi legume şi bea apă. A început şi a făcut veşmintele Maicii Domnului şi ale Pruncului Iisus Hristos. Feţele lor le-a lăsat la urmă. Înainte de a începe pictarea feţelor s-a rugat şi mai mult. S-a speriat tare pictorul când a văzut că nu-i ies feţele. Se gândea chiar că e bătrân şi neputincios de acum şi că a uitat meşteşugul pictării. S-a întristat pe el pentru slăbiciune, a acoperit icoana cu un ştergar şi a închis atelierul. Se tot frământa cum va răspunde în faţa călugărilor că nu a terminat lucrarea şi că dezamăgirea va fi mare.

Peste noapte s-a întâmplat minune mare! Dumnezeu şi Maica Domnului nu au lăsat icoana neterminată şi au desăvârşit feţele, care erau luminoase. Harul lui Dumnezeu a umplut icoana care trona împărăteşte în mijlocul odăii unde s-a ostenit bătrânul iconar Iordache.

A căzut în genunchi şi cu lacrimi s-a rugat iconarul mulţumind lui Dumnezeu că l-a cercetat şi nu l-a lăsat pradă deznădejdii. A scris chiar pe o hârtiuţă ce s-a întâmplat în atelierul său şi cum s-a întâmplat minune mare în umila odaie plină de culori şi pensule. Mărturia sa extrem de importantă e datată 29 iunie 1863.

Icoana a fost dusă de călugării Nifon şi Nectarie la Muntele Athos şi aşezată în biserica Schitului românesc Prodromu. Şi astăzi relatează călugării cum feţele Maicii Domnului şi a Mântuitorului se schimbă. Uneori se luminează foarte tare, alteori se întunecă.

Mare procesiune se face la Schitul Prodromu în ziua cinstirii icoanei.

Se cuvine să o invocăm mereu în rugăciune pe Maica Domnului!

Pr. prof. JUSTINIAN-REMUS A. COJOCAR,

Biserica „Sfântul Dumitru” Suceava

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: