Mănăstirea Putna

Aici orice om se face mai bun român şi orice creştin se face mai bun creştin

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a spus, ieri, la Putna, că a constatat că se împlineşte dorinţa marelui poet naţional Mihai Eminescu, care a spus ca din ziua de cinstire a marelui Ştefan cel Mare să fie făcută sărbătoare naţională.

„Prezenţa dumneavoastră, şi toate celelalte care vor urma, într-adevăr este o sărbătoare naţională” a spus ÎPS Pimen.

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a subliniat că fiecare dintre cei care păşesc pragul porţii de intrare la Mănăstirea Putna se simt români şi creştini.

„Aici sunt izvorul, taina, puterea duhovnicească prin care ne păstrăm români şi creştini ortodocşi” a arătat înaltul ierarh.

ÎPS Pimen a mai spus că dacă nu ar fi fost mormântul lui Ştefan cel Mare aici, hotarul din partea aceasta de ţară ar fi fost „mult mai încolo”.

„Ştiu, de când eram la Putna, de la cei care veneau mai des şi mi-au mărturisit un lucru de taină” a mărturisit ÎPS Pimen, care a povestit că, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Comisia de stabilire a frontierei funcţiona sub preşedinţia ministrului de Externe sovietic de atunci, Molotov, iar între membrii comisiei româneşti s-a aflat şi fruntaşul comunist Emil Bodnăraş, „omul cel mai de încredere al lui Stalin”.

„Molotov a luat un creion mai gros şi a tras cu linia frontiera în zona asta. I-a spus Bodnăraş că dacă este să măsurăm la scara de proporţii, mormântul lui Ştefan cel Mare cade în zona Uniunii Sovietice, astăzi Ucraina. Şi Molotov, pentru ceea ce a spus acest român între români, Emil Bodnăraş, a luat aminte şi a modificat. De aceea spuneam că astăzi Ştefan cel Mare apără hotarele ţării” a precizat arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

ÎPS Pimen a amintit că sabia lui Ştefan cel Mare a ajuns la Putna şi că a ţinut-o în mână.

„Sabia a fost adusă şi am luat-o în mână, gardul de sârmă ghimpată s-a dus şi iată că fraţii români vin aici şi se închină la mormântul lui Ştefan cel Mare şi se mai răcoresc sufleteşte” a spus ierarhul BOR.

El a subliniat că Ştefan cel Mare inspiră foarte mult orice om, dând ca exemplu vizita lui Nicolae Ceauşescu la Putna, în 1966.

„În 1966, 500 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna era sărbătoare pe plan mondial. Sărbători fastuoase, iar preşedintele ţării de atunci, Nicolae Ceauşescu, a venit să deschidă şirul sărbătorilor. A fost prima lui vizită la o mănăstire! Când a păşit Ceauşescu pe poarta mănăstirii, de emoţie parcă i se împleticeau picioarele” şi-a amintit ÎPS Pimen, care era atunci ghid la Mănăstirea Putna.

Arhiepiscopul a spus că fostul lider comunist a vizitat mormântul lui Ştefan cel Mare, muzeul, iar pe urmă a fost invitat la o mică trataţie.

„Ce a spus Ceauşescu: Ne vom supune tuturor rânduielilor omeneşti şi dumnezeieşti” şi-a amintit ÎPS Pimen, care a menţionat că în muzeu i-a fost ghid acestuia şi că fostul preşedinte comunist „asculta cu toată luarea aminte, ca un bun creştin”.

Mai mult, Ceauşescu a fost invitat să vadă şi ceea ce este în depozitul mănăstirii, unde se afla atunci o hartă a Moldovei cu bisericile şi mănăstirile lui Ştefan cel Mare şi cu Cetatea Chiliei, hartă care fusese scoasă după o vizită a unei delegaţii sovietice.

„Când a văzut harta, a spus că aici mai lipseşte ceva. Să se pună ce lipseşte, a spus Nicolae Ceauşescu” a precizat ÎPS Pimen, care a concluzionat: „Aici orice om se face mai bun român şi orice creştin se face mai bun creştin”. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: